Datele date publicității de IGSU sunt că infrastructura în multe zone este critică, iar dotările cu echipamente pentru misiuni de salvare-căutare în caz de cutremur este slabă sau absentă. În proiectul Strategiei de consolidare şi dezvoltare a IGSU 2016-2025, aflată în dezbatere pe site-ul MAI, se amintește de cutremurul din 4 martie 1977, care a provocat 1.570 de morţi, peste 11.300 răniţi, 35.000 familii sinistrate şi 32.900 locuinţe prăbuşite sau grav avariate. "Riscul de producere a unui cutremur major se menţine, iar în zonele care pot fi afectate de acesta locuieşte 75% din populaţia României şi există importante elemente de infrastructură critică", se notează în proiectul Strategiei.
Bucureștiul, cel mai afectat
Ferite sunt doar zonele de nord-vest și vest ale țării. Bucureștiul ar fi cel mai afectat, cu 183 de clădiri care vor pica sigur în caz de cutremur și un total de 773 încadrate în clase de risc seismic.
"Din punctul nostru de vedere impactul în București o să fie rău, adică o sa avem victime, o să avem decedați, o să avem răniți, o sa avem mai multe clădiri cazute - asta nimeni nu ascunde și se știe și din cauza asta insistăm pe luarea unor măsuri cât mai rapide pe partea de prevenire, cum s-au luat pe chestia cu localuri/cluburi care funcționau în clădiri din centrul vechi în anumite zone", a declarat Raed Arafat.
"Ar fi un cataclism, ar fi apocalipsă pentru București și pentru România"
Inginerul constructor Marius Marinescu spunea de anul trecut, pentru dcnews.ro, că "Dacă astăzi ar fi un cutremur de 7,4 pe Richter, ar fi un cataclism, ar fi apocalipsă pentru București și pentru România. Ar muri în jur de un milion de oameni. Eu sunt inginer constructor și când am terminat facultatea, am lucrat în mină la Anina și apoi am lucrat la Primăria Capitalei și m-am ocupat de expertizarea clădirilor afectate de cutremur".
"Cine scapă de cutremur nu scapă de incendiu. Cine scapă de incendiu nu scapă de înec"
El sublinia atunci: "Cine ar scăpa de cutremur n-ar scăpa de incendiu. Toate blocurile sau marea majoritate a blocurilor sunt placate cu polistiren pe exterior pentru a micșora schimbul de căldură. Ar arde ca niște torțe, iar oamenii din interior ar arde ca într-un incinerator. De ce spun asta? La cutremur se rup planșeele, cad unul peste altul, se produc scurgeri de gaze și explozii, deci cine scapă de cutremur nu scapă de incendiu, cine scapă de incendiu nu scapă de înec. De ce spun asta? Pentru că Ceaușescu a făcut o mare greșeală, nimeni nu a vorbit niciodată. A plasat Lacul Morii în amonte de București. E lacul imens de la Crângași. În momentul în care barajul s-ar rupe la un cutremur, rade cel puțin un sfert din București dacă nu mai mult, fiindcă e o diferență de nivel între Crângași și zona Abatorului de 28 de metri și apa ar ajunge pe toată valea, pe tot Splaiul Independenței până la Universitate, la Palatul Șuțu și pânâ la Dealul Spirii, la Cimitirul Belu".
VEZI AICI MAI MULT: De ce un million de români ar muri la un cutremur major. Inginer constructor, avertisment-sumbru
Echipamente de salvare lipsă
"Gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de intervenţie şi echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnică, intervenţie CBRN, căutare-salvare urbană, căutare-salvare şi intervenţii specifice în apele teritoriale, adăpostire, înştiinţare-alarmare", sunt aspecte trecute la capitolul vulnerabilităţi. Impactul bugetar pentru primii doi ani, 2016-2018, este de aproximativ 103 milioane de euro.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
