„Dacă vorbim de armata dinainte de 1989 în forțele active sunt 320.000 de oameni și se mai adăugau vreo 700.000 de rezerviști din rezerva operațională, adică acea rezervă de care vom mai vorbi în situații de criză, începând cu stările excepționale: stare de sediu, stare de mobilizare, stare de război. Erau chemați sub arme.
Odată cu intrarea în NATO și cu inexistența Războiului Rece, a principiilor unui război care, din fericire, s-a păstrat ca Război Rece, chiar dacă erau două puteri politice și mondiale absolut opozante ca ideologie, dar nu numai, se trece la un alt regim. Au fost puține state care au menținut și mențin serviciul militar obligatoriu. Problematica serviciului militar obligatoriu revine și probabil o discutăm.
Cifrele la ora actuală
Prin tratatul de reducere a Forțelor Armate Convenționale, România putea să aibă 120.000 de oameni în forțele active, cifra care s-a adoptat ca planificare, 90.000. Rezerviștii în timp au scăzut, ori la ora actuală, și folosim niște cifre publice, vorbim de 80-81.000 în forțele active, sigur că include și personalul civil care lucrează în armată și vorbim de 55.000 de rezerviști. Sunt cifrele oficiale, în definitiv cifrele reale cu privire la efective și în privința rezerviștilor, nu numai a activilor, sigur că ele sunt secrete, dar în general ne putem ghida în analiza noastră pe aceste cifre.
A fost o perioadă de relaxare din punct de vedere al problemelor apărării securității la nivel european, la nivelul teritoriului Europei. Paradigma se schimbă total odată cu invazia Ucrainei și problematica este cu totul alta”, a precizat generalul (r) Virgil Bălăceanu.
Urmărește emisiunea completă aici:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
