DCNews › Stiri › Justiție › Un avocat român primește interdicție doi ani la CEDO după ce a folosit legi inventate de inteligența artificială

Un avocat român primește interdicție doi ani la CEDO după ce a folosit legi inventate de inteligența artificială

FOTO: magnific.com @viktoriy-vl

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dictat o sancțiune dură împotriva unui avocat din România: i-a interzis dreptul de reprezentare pentru o perioadă de doi ani. Decizia a fost luată după ce magistrații au constatat că apărătorul a depus la dosar observații pline de hotărâri fictive și paragrafe inventate prin softuri de inteligență artificială, fără nicio verificare prealabilă. CEDO a catalogat fapta drept o încălcare gravă a deontologiei profesionale.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a aplicat o sancțiune fără precedent împotriva unui avocat român: interdicția de a mai asista sau reprezenta justițiabili în fața instanței de la Strasbourg timp de doi ani. Măsura a venit după ce magistrații au descoperit că documentele depuse la dosar conțineau legi și hotărâri inventate de la zero prin intermediul unor softuri de inteligență artificială.

Decizia a fost adoptată la 13 noiembrie 2026 și făcută publică miercuri, 18 noiembrie 2026, printr-un comunicat oficial CEDO, notează Agerpres. Cazul deschide o dezbatere aprinsă despre etica profesională și riscurile majore pe care le aduce copierea automată a unor texte neverificate în domenii unde fiecare virgulă decide soarta unui om.

Cauze inexistente și paragrafe fictive

Frauda profesională a ieșit la iveală când Camera învestită cu dosarul a verificat trimiterile la jurisprudență formulate de avocatul român, care asigura reprezentarea alături de un alt coleg. În loc să găsească precedente solide din baza de date HUDOC, judecătorii s-au lovit de o listă lungă de falsuri generate de soft:

-Trimiteri la procese complet inexistente, rod al așa-numitelor „halucinații” produse de sistemele digitale.

-Paragrafe fictive atribuite unor hotărâri autentice pronunțate anterior de instanță.

-Cauze reale inserate în text fără nicio legătură cu tema dosarului sau care contraziceau fățiș chiar poziția clientului său.

Deși apărătorul a recunoscut utilizarea programelor de inteligență artificială, el a încercat să minimalizeze faptele în fața forului european și le-a numit „inexactități” și mici erori de redactare. Argumentul a fost respins categoric de complet:

„Camera a constatat că documentul cuprinde erori numeroase, repetate şi de substanţă, corespunzând unui tipar, nu simple greşeli de citare izolate, drept pentru care a concluzionat că avocatul nu şi-a respectat îndatoririle profesionale şi deontologice impuse de Curte, obligaţii care se regăsesc şi în dreptul intern”.

În urma acestor constatări, Camera a înaintat Președintelui Curții propunerea de excludere pe o perioadă de doi ani, măsură aprobată fără rezerve.

Tăcere la Baroul Iași: Cum a decurs procedura de sancționare

În baza Articolului 44D din Regulamentul Curții, forul de la Strasbourg a cerut puncte de vedere oficiale de la toate părțile implicate: Guvernul României, Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) și apărătorul în cauză.

O invitație similară a plecat și către Baroul Iași, structură din care provine avocatul sancționat, însă instituția locală a ales să nu trimită niciun răspuns solicitării venite din Franța.

Examinarea a ținut cont de Legea 51/1995 pentru organizarea profesiei de avocat, de Statut și de Codul deontologic din România: „Această obligaţie ar fi trebuit să însemne, din partea avocatului, verificarea independentă şi atentă a tuturor referinţelor şi argumentelor de jurisprudenţă generate de programele de tip IA, prin raportarea lor la surse autorizate, în speţă, la baza de date cuprinzând jurisprudenţa Curţii (HUDOC), înainte de depunerea lor la Curte”.

Curtea a taxat dur atitudinea de eschivă a juristului și a arătat că recunoașterea parțială ascunde de fapt o neglijență gravă: pentru o parte dintre textele indicate nu s-a făcut absolut nicio verificare prealabilă, deși o simplă căutare în baza oficială HUDOC ar fi scos imediat la iveală anomaliile.

Resurse irosite la nivel european: „Circumstanțe excepționale” reținute de judecători

Bătaia de joc tehnologică a blocat activitatea curentă a Curții Europene. Magistrații și grefierii au fost nevoiți să piardă ore în șir pentru a verifica rând cu rând textele depuse, să inițieze proceduri disciplinare și să poarte corespondențe cu autoritățile de la București: „Camera a constatat că această activitate laborioasă este incompatibilă cu funcţiile pe care le are de îndeplinit potrivit Convenţiei”.

Gravitatea situației a determinat instanța să rețină existența „circumstanțelor excepționale”, prag necesar pentru a interzice accesul unui apărător în fața judecătorilor europeni. Măsura îl vizează exclusiv pe cel care a semnat observațiile fabricate, celălalt avocat din dosar și-a păstrat dreptul de reprezentare.

După expirarea celor doi ani de excludere, avocatul român va putea solicita redobândirea dreptului de a pleda la Strasbourg, însă decizia rămâne o pată grea pe reputația breslei și un avertisment fără echivoc: munca de avocat nu poate fi lăsată pe mâna roboților.

Citește mai multe din Justiție
Citește mai multe din Justiție