Tristețea normală sau supărarea apare „în genere în urma unui eveniment real imediat. De exemplu, omul a suferit o pierdere un deces un eveniment greu un lucru palpabil”, explică Claudia Nicoleta Vîja, psiholog clinician la Spitalul Clinic Județean de Urgență Ilfov, în cadrul emisiunii De Ce Citim, moderată de Flaviu George Predescu, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România și colaborator DC News.
În aceste cazuri, intensitatea emoției scade odată cu trecerea timpului. În schimb, depresia are o traiectorie complet opusă. Aceasta „nu se diminuează odată cu trecerea timpului Ea devine din ce în ce mai mare din ce în ce mai puternică”, avertizează Claudia Nicoleta Vîja. Fără intervenție de specialitate și, în cazurile severe, evaluare psihiatrică, această prăpastie emoțională poate distruge funcționalitatea de zi cu zi a individului.
Lipsa contactului vizual și izolarea socială ca semnale de alarmă
Depistarea persoanelor care suferă de depresie în mediul nostru apropiat necesită atenție la comportamente subtile, dar constante de retragere.
Persoanele deprimate „se retrag din conversație care nu pot nu te pot privi în ochi deci evită contactul vizual”. Interacțiunea cu ele devine dificilă, deoarece sunt adesea absente mental, incapabile să susțină o relație coerentă între ceea ce spun și ceea ce fac.
Psihologul clinician Vîja spune că acești oameni ajung să funcționeze mecanic, se mișcă din ce în ce mai greu, seamănă cu „niște roboței”, iar la locul de muncă încep să acumuleze absențe și concedii medicale repetate.
Toate acestea sunt eforturi disperate de a pune „sub preș faptul că nu sunt valorizat sau nu mi iese sau am luat o pe o cale greșită”, explică experta.
Căutarea constantă a validării și criza identitară
Un profil extrem de vulnerabil în fața depresiei este reprezentat de indivizii care trăiesc o criză identitară și caută în permanență o confirmare a propriei valori din partea celorlalți.
Persoanele care „caută validarea exclusiv în exterior, care nu știu cine sunt, care își încep ziua într-o nebuloasă și într-un vid emoțional sunt cele mai predispuse să dezvolte depresie, atacuri de panică”, susține Claudia Nicoleta Vîja.
Acest stres cronic, marcat de o atitudine defensivă constantă și de încercarea obositoare de a-i convinge pe alții de propria valoare, generează o epuizare a resurselor interne.
A fi ancorat doar în părerea celorlalți și a nu ști cine ești „reprezintă o bombă cu ceas pentru sănătatea mintală”, conchide experta.