Necesitatea recunoașterii obezității ca boală cronică, accesul pacienților la servicii medicale integrate, prevenția încă din copilărie și identificarea unor soluții legislative și de finanțare au fost principalele teme abordate de reprezentanții autorităților, ai mediului academic și ai Organizației Mondiale a Sănătății, în cadrul mesei rotunde organizate la Senatul României de ENDO Pacienți – Asociația Pacienților cu Boli Endocrine și Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC).
În cadrul evenimentului a fost prezentată Cartea Albă a Obezității – „Obezitatea în România: de la măsurare la decizie”, o inițiativă comună a celor două organizații de pacienți, realizată cu suportul specialiștilor Institutului Național de Sănătate Publică și ai Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca. Documentul, prezentat de conf. univ. dr. Adrian Pană, directorul Centrului Național de Statistică în Sănătate Publică din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică, propune dezvoltarea unui cadru de acțiune pentru prevenția, diagnosticul, tratamentul și monitorizarea obezității, prin colaborarea autorităților, a profesioniștilor din sănătate și a organizațiilor de pacienți.
Susținere pentru măsuri legislative și politici publice
Prof. dr. Carmen Orban, senator și președinta Subcomisiei pentru Populație și Dezvoltare şi membră a Comisiei pentru Sănătate din Senatul României, a subliniat necesitatea transformării propunerilor în măsuri concrete, inclusiv prin inițiative legislative.
„Educația este la fel de importantă ca tratamentul, iar conștientizarea amplorii obezității trebuie să fie urmată de măsuri concrete. Am analizat Cartea Albă a Obezității și susțin acest demers, care poate reprezenta un punct de plecare pentru schimbări necesare în sistemul de sănătate. Vom discuta împreună posibilitatea elaborării unui proiect legislativ coerent și concret, astfel încât aceste dezbateri să se transforme în acțiuni”, a declarat prof. dr. Carmen Orban.
La rândul său, preşedintele Comisiei pentru Sănătate din Senatul României, prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, a atras atenția asupra creșterii îngrijorătoare a obezității în rândul copiilor și asupra importanței educației pentru sănătate.
„Obezitatea a devenit o problemă majoră de sănătate publică, iar efectele sale sunt deosebit de îngrijorătoare în rândul copiilor. Trebuie să acordăm mult mai multă atenție prevenției și educației pentru sănătate în școli, pentru că de acolo începe formarea unor obiceiuri sănătoase. În același timp, terapiile moderne pentru obezitate reprezintă un progres important, dar trebuie administrate sub supraveghere medicală strictă, deoarece nu sunt lipsite de riscuri”, a precizat prof. dr. Adrian Streinu-Cercel.
OMS: prevenția trebuie să înceapă în școli și în comunități
Şefa Biroului Organizației Mondiale a Sănătății în România, Ioana Novac, a evidențiat necesitatea unor intervenții coordonate, care să depășească limitele cabinetului medical și să includă educația, mediul alimentar și politicile publice.
„Obezitatea este o boală cronică și o problemă de sănătate publică, nu doar o problemă individuală. Prevenția nu poate fi realizată exclusiv în cabinetul medical sau prin campanii de informare, ci presupune educație pentru sănătate în școli, servicii solide de medicină de familie, protejarea copiilor de publicitatea alimentelor nesănătoase și crearea unor comunități care încurajează activitatea fizică. Ne bucurăm că acest subiect a fost adus pe agenda publică și rămânem alături de inițiatori pentru ca discuțiile să fie urmate de măsuri concrete de implementare”, a declarat Ioana Novac.
Aceeași perspectivă privind importanța prevenției a fost susținută și de președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, prof. dr. Alexandru Rafila, care a subliniat că „obezitatea trebuie abordată ca o problemă majoră de sănătate publică, nu doar din perspectiva tratamentului medical, ci și a educației și schimbării obiceiurilor alimentare”. El a atras atenția asupra rolului familiei în prevenirea obezității infantile și asupra necesității colaborării dintre autorități, profesioniștii din sănătate și organizațiile de pacienți. Referindu-se la Cartea Albă a Obezității, Alexandru Rafila a arătat că documentul trebuie să integreze măsuri de informare, educare și prevenție, alături de accesul la tratament, monitorizare și suport psihologic.
Pregătirea medicilor și dezvoltarea echipelor multidisciplinare
Un alt subiect important al dezbaterii a fost necesitatea unei abordări interdisciplinare a obezității, în condițiile în care această boală este frecvent asociată cu diabetul zaharat de tip 2, afecțiuni cardiovasculare și alte complicații metabolice.
Prof. dr. Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București, a subliniat rolul instituțiilor de învățământ medical în pregătirea viitorilor specialiști și combaterea stigmatizării pacienților.
„Obezitatea trebuie privită ca o afecțiune complexă, care necesită evaluare și îngrijire medicală, nu ca un motiv de judecată sau stigmatizare. Universitățile de medicină au responsabilitatea de a pregăti medici care să înțeleagă această boală, să comunice eficient cu pacienții și să colaboreze în echipe multidisciplinare. Este nevoie să trecem de la dezbateri și programe pe hârtie la măsuri concrete, prin colaborarea mediului academic, a autorităților și a organizațiilor de pacienți”, a declarat prof. dr. Viorel Jinga.
Importanța managementului cardiometabolic integrat a fost evidențiată de conf. dr. Ștefan Busnatu, consilier onorific al ministrului sănătății, care a subliniat și necesitatea colectării sistematizate a datelor pentru fundamentarea politicilor publice.
„Obezitatea trebuie abordată ca o problemă cardiometabolică, deoarece afectează mai multe organe și necesită un management medical integrat. Prevenția, activitatea fizică și identificarea timpurie a factorilor de risc trebuie să reprezinte elemente esențiale ale acestei abordări. Inițiativa Cărții Albe este importantă, iar pentru a produce rezultate este nevoie de continuitate, de colaborarea societăților profesionale și de un traseu medical coordonat pentru pacient. Mesajul acestui document va ajunge la Ministerul Sănătății”, a declarat conf. dr. Ștefan Busnatu.
Accesul la tratament, una dintre principalele provocări
Prof. dr. Diana Păun, șefa Secției de Endocrinologie din cadrul Spitalului Universitar de Urgență București, a atras atenția asupra necesității de a asigura accesul la îngrijire pentru un număr cât mai mare de pacienți, inclusiv prin identificarea unor soluții de finanțare.
„Inițiativa ENDO Pacienți și COPAC este una excepțională, iar important este ca propunerile să ajungă la autorități și să se transforme în măsuri concrete. Trebuie să găsim soluții care să asigure accesul unui număr cât mai mare de pacienți la diagnostic și tratament, fără să limităm îngrijirea doar la anumite unități medicale. Chiar dacă terapiile sunt costisitoare, cu sprijinul autorităților și prin utilizarea eficientă a resurselor disponibile, putem construi treptat un sistem bazat pe criterii clare de acces. Este esențial ca obezitatea să fie recunoscută ca boală, iar pacienții să beneficieze de un management integrat”, a declarat prof. dr. Diana Păun.
La rândul său, conf. dr. farm. Răzvan Prisada, președintele Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, a vorbit despre progresele înregistrate în tratamentul medicamentos al obezității, dar și despre riscurile utilizării necorespunzătoare a terapiilor.
„Tratamentul obezității a cunoscut progrese importante în ultimii ani, prin apariția unor terapii inovatoare care pot contribui inclusiv la reducerea complicațiilor cardiovasculare și metabolice. Cu toate acestea, medicamentele trebuie utilizate responsabil, sub supraveghere medicală, ținând cont de reacțiile adverse și de nevoile reale ale pacienților. Creșterea accesului la tratament trebuie însoțită de educație pentru sănătate și de o abordare integrată, deoarece simplul acces la medicație nu va rezolva problema obezității”, a declarat conf. dr. farm. Răzvan Prisada.
CNAS propune noi servicii pentru evaluarea și managementul obezității
Una dintre intervențiile care au adus informații concrete privind posibile schimbări în sistemul de asigurări de sănătate a fost cea a Larisei Mezinu Balan, președinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
Aceasta a prezentat date privind costurile asociate diabetului zaharat și a anunțat propuneri pentru îmbunătățirea evaluării și îngrijirii persoanelor cu obezitate, inclusiv prin extinderea serviciilor de prevenție și educație nutrițională.
„În prezent, obezitatea apare relativ rar ca diagnostic în datele de decontare, însă sistemul de sănătate suportă costurile tratării numeroaselor complicații asociate acestei boli. În programul național de diabet sunt înrolați peste 1,3 milioane de pacienți, iar costurile au depășit 3,3 miliarde de lei în 2025. Am propus introducerea unor servicii pentru evaluarea standardizată a obezității în spitalizarea de zi, extinderea evaluării riscului cardiovascular în medicina de familie și includerea nutriționistului în serviciile conexe. Suntem deschiși unui parteneriat pentru dezvoltarea Cărții Albe și identificarea unor soluții care să poată fundamenta deciziile de sănătate publică”, a declarat Larisa Mezinu Balan.
Printre măsurile prezentate de reprezentanta CNAS se numără includerea greutății și circumferinței taliei în evaluarea inițială a riscului cardiovascular la medicul de familie, dezvoltarea unui serviciu standardizat pentru diagnosticul obezității în spitalizarea de zi și extinderea accesului la consiliere nutrițională.
De asemenea, CNAS are în vedere evaluarea farmacoeconomică a terapiilor moderne pentru obezitate și analiza condițiilor în care anumite categorii de pacienți ar putea beneficia de acces la aceste tratamente sau la intervenții de chirurgie bariatrică.
De la susținerea inițiativei la implementarea măsurilor
Intervențiile participanților au evidențiat necesitatea unei abordări coordonate a obezității, care să reunească prevenția, educația, diagnosticul precoce, tratamentul și monitorizarea pe termen lung.
Cartea Albă a Obezității, inițiată de ENDO Pacienți și COPAC, propune dezvoltarea acestui cadru de colaborare, prin stabilirea unor responsabilități instituționale, a unor indicatori de evaluare și a unui calendar de acțiune.
Pentru cele două organizații de pacienți, obiectivul este ca propunerile prezentate la Senatul României să nu rămână doar la nivelul unei dezbateri, ci să constituie baza unor măsuri concrete, care să îmbunătățească accesul persoanelor cu obezitate la servicii medicale și să contribuie la reducerea complicațiilor acestei boli cronice.
Obezitatea este o boală care trebuie tratată, nu judecată.