România continuă să ocupe poziții fruntașe în clasamentele negative ale educației europene, cu o rată a analfabetismului funcțional de peste 40% în rândul tinerilor de 15 ani. Această situație, confirmată sistematic de testările internaționale PISA, nu reprezintă o surpriză pentru profesorii din sălile de clasă.
Prof. Irina Georgescu, de la Colegiul Național „Sfântul Sava”, descrie la DC Edu, emisiune moderată de prof. univ. dr. Sorin Ivan, modul în care această problemă afectează chiar și elevii care reușesc să intre în licee considerate de top.
„Să știți că sunt destui care au probleme de înțelegere a textului, deși, iată, trec printr-o Evaluare Națională, trec prin aceste șabloane. Dar, experiența de lectură, această intimitate pe care să o aibă cu textul suport, le cam lipsește. Ajung la colegii foarte bune, dar nu înțeleg ceea ce citesc”, atrage atenția profesoara.
Ea explică faptul că această deficiență vine dintr-o deprindere greșită a modului de abordare a textului literar sau non-literar în primii ani de școală: „Lectura naivă, de suprafață... Dacă ar fi construită, dacă ar fi educată... Nu se poate să te duci la școală și să nu înțelegi ceea ce citești, și iată că se întâmplă asta. Se întâmplă la liceu. Ajung, cum vă spuneam mai devreme, elevi care nu înțeleg”.
Problema analfabetismului funcțional nu se limitează însă la sfera limbii și a literaturii române. Ea se manifestă la fel de agresiv și în zona științelor exacte, sub forma analfabetismului numeric, matematic și științific. Elevii români pot performa în rezolvarea unor ecuații abstracte învățate pe de rost, dar sunt complet neajutorați atunci când trebuie să aplice aceleași concepte matematice într-un scenariu din viața de zi cu zi.
„Un copil poate rămâne analfabet funcțional prin subiectele pe care le primește. Pentru că a spune într-un text 'simplificați nu știu ce fracție', șablonat știi de dinainte, făcând 100.000 de exerciții. Dacă nu ai un subiect de genul, eu știu, din viața reală, să zicem: 'extrag din 50 de numere trei la întâmplare, care e probabilitatea?' sau: 'se mărește prețul unui produs cu 10% după care există o reducere de 20%, cât costă respectivul produs?' Deci, având în vedere că aceste subiecte aproape că lipsesc din testele pe care le avem la Evaluarea Națională, copiii nu au cum să își dezvolte competențe de genul ăsta, iar ei vor rămâne în acel limbaj pe care l-au învățat”, spune profesorul Ovidiu Mihai Șontea, de la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”.
În ciuda faptului că noua programă școlară pentru gimnaziu cere explicit ca exercițiile să pornească de la probleme concrete, inerția sistemului menține vechile șabloane în cadrul Evaluărilor Naționale. Elevii sunt antrenați exclusiv pentru a trece examenul național prin reproducerea mecanică a algoritmilor și rămân blocați în teorii pe care nu le pot transpune în practică.
Metafora care explică eșecul sistemic: „Noi alergăm la 100 de metri, iar la testele PISA se înoată în bazin”
Profesorul Șontea oferă o metaforă extrem de sugestivă pentru a descrie ruptura dintre metodele de evaluare folosite în România și cerințele testărilor internaționale PISA:
„Prin programă s-a cerut ca să se plece de la o problemă într-un context real, să se rezolve, traducem în limbaj matematic și interpretăm rezultatul, traducând înapoi în context real. Ori, asta nu se întâmplă și de aceea au dificultăți la PISA, pentru că noi alergăm la 100 de metri, să zicem, și ei înoată în bazin, de fapt, la testele PISA. Adică au cu totul altă natură a subiectelor”, explică profesorul.
Această disonanță metodologică explică de ce elevii români, deși parcurg o programă extrem de încărcată și de complexă, eșuează lamentabil la testele internaționale. Ei sunt pregătiți pentru o competiție complet diferită de cea care măsoară abilitățile practice necesare supraviețuirii intelectuale și economice în secolul XXI.
Mai mult, încercările profesorilor dedicați de a aduce aplicații practice la clasă se lovesc de atitudinea elevilor care cer doar exerciții utile pentru examen:
„Putem să schimbăm de 11.000 de ori programele! Dacă nu se cere, copiii nu vor învăța. Dacă la testele finale, la evaluările naționale nu sunt subiecte bine făcute, ei nu vor învăța. Pentru că eu vin la clasă și încerc să arăt, de exemplu, aplicații ale integralei cu tot felul sau ale derivatei cu tot felul de întrebări interesante și sunt copii care mă întreabă: 'se dă așa ceva la BAC? Nu? Ei, atunci nu ne interesează!' Deci sunt canalizați pe șabloanele astea”, subliniază prof. Ovidiu Mihai Șontea.
Absolvenți de clasa a XII-a care nu cunosc sensul cuvintelor de bază
Efectele acestei orientări doar către un șablon se văd cel mai bine în momentul în care se corectează lucrările de examen. Prof. Irina Georgescu atrage atenția că analfabetismul funcțional se manifestă brutal chiar și la cerințele considerate cele mai simple de la proba de limba română.
„La examenul de bacalaureat, una dintre cerințe - prima cerință - vizează o înțelegere primară a textului: notarea unui sinonim contextual plecând de la un termen respectiv, de la o sintagmă. Nici nu vă puteți imagina câți absolvenți de 12 clase, care dau acest examen, nu cunosc sensurile cuvintelor... Aceasta este o probă a analfabetismului funcțional”, subliniază cadrul didactic.
Lipsa vocabularului de bază blochează orice tentativă de analiză critică sau interpretare a textului literar. Atunci când cuvinte relativ comune devin arhaisme greu de înțeles pentru tineri, întreaga lor capacitate de exprimare și de argumentare se prăbușește. Soluția, conform prof. Georgescu, nu poate fi doar declarativă și nu poate cădea exclusiv pe umerii școlii. Necesită un efort concertat în care familia joacă un rol extrem de important.
„Lectura pleacă mai întâi de acasă și este susținută la școală. Sigur, dar dacă încercăm să combatem analfabetismul funcțional doar spunând 'trebuie să citești, uite, trebuie să faci asta', mi-e teamă că societatea, care arată mai degrabă antimodele și le și promovează, creează un dezechilibru. Cu toții ar trebui să contribuim la zguduirea din temelii a acestei prejudecăți, că totul se face la școală, se rezolvă la școală și tot la școală. Păi nu, se face mai întâi în familie”, conchide prof. Irina Georgescu.
URMĂRIȚI EMISIUNEA DC EDU INTEGRAL: