Guvernul nu poate achita obligații de plată de miliarde, fiindcă nu le-a prins în Legea Bugetului și, fiind interimar, nici nu poate da OUG pentru rectificare. Profesorul Nicolae Moroianu, prodecanul Facultății de Economie și Comunicare pentru Afaceri, de la ASE, explică de ce strategia guvernului de soluționare a litigiilor este păguboasă pentru români.
După pierderea procesului cu compania americană Pfizer, pe lângă cele 680 de milioane de euro datorate pentru vaccinuri, statul român este obligat să achite penalități de 81.000 de euro pentru fiecare zi de întârziere, până la stingerea obligației de plată. Chiar dacă statul ar vrea să achite datoriile stabilite de instanțe, nu poate: sumele nu sunt prevăzute în buget, iar guvernul interimar nu poate da Ordonanță de urgență pentru rectificarea bugetară. O soluție de avarie ar fi modificarea Legii Bugetului, în Parlament. Procedura, care nu a mai fost activată până acum, este greoaie și presupune ca proiectul de lege inițiat de un grup de parlamentari să fie dezbătut și votat în plenul Camerelor reunite, unde este puțin probabil să obțină majoritatea necesară. Fiecare zi de criză guvernamentală va costa, doar în cazul Pfizer, 81.000 de euro.
Un alt proces, pierdut de stat în fața foștilor salariați SN Petrom în 2019, ar putea impune obligații de plată estimate la aproximativ 9 miliarde de lei, cu circa 3 miliarde mai mult decât se află acum în fondul de rezervă la dispoziția guvernului. Iar în data de 23 iulie, statul ar putea fi obligat ca în termen de 10 zile să achite restanțele salariale ale magistraților, care depășesc 5 miliarde de lei, din care 1,2 miliarde dobânzi și penalități.
Plata penalităților, care uneori depășesc valoarea ”amenzii”, putea fi evitată dacă guvernul, în Legea Bugetului, aloca o sumă mai mare pentru Fondul de rezervă sau cel de intervenție, astfel încât să-și poată achita obligațiile de plată, în termenul stabilit de instanțe.
”Așa ar fi făcut un bun gospodar, confirmă profesorul Nicolae Moroianu, prodecanul Facultății de Economie și Comunicare în Afaceri, din cadrul ASE București. Companiile private își fac provizioane pentru stingerea litigiilor, în cazul în care o decize așteptată a instanței le-ar fi nefavorabilă. Trebuie să aibă rezerve, să fie pregătite să-și achite obligația de plată. Procesele cu Pfizer, cu magistrații sau cu salariații Petrom erau în derulare, trebuia să fie pregătit guvernul pentru situația în care statul pierdea aceste procese. Trebuiau gândite unele lucruri, din vreme, trebuiau să fie prevăzute aceste cheltuieli. Fie să-și facă statul o rezervă bugetară, fie să facă un aranjament cu o instituție bancară- să obțină o linie de credit din care nu tragi banii decât în cazul în care apare nevoia. Dacă decizia instanței e favorabilă, nu ai cheltuit nimic, nu ai blocat fonduri. Dacă decizia te obligă la plată, vei trage creditul, iar dobânda e mai mică decât penalitățile.
Modul în care acționează guvernul nu este cel al unui bun administrator, iar invocarea deficitului bugetar nu este o scuză valabilă. Dacă tot vei fi obligat să faci acele plăți, fă-le la un cost mai mic, nu la unul mai mare! Când gestionezi economia unei țări nu poți acționa ca șofer care știe că trebuie schimbată cureaua de distribuție, dar nu are bani și tot amână intervenția, până când cureaua se rupe și se distruge tot motorul mașinii. Are acum de plătit de câteva ori mai mult, reparația, decât dacă se împrumuta și cumpăra la timp cureaua. În cazurile amintite, statul, adică noi toți, va trebui să plătim mai mult pentru stingerea obligațiilor amânate la plată de guvern”, a precizat prof. Moroianu.