În ultimul an, discursul instigator la ură și manifestările extremiste au cunoscut o vizibilă intensificare în spațiul public din România, atrage atenția Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. Potrivit instituției, tendința pune sub semnul întrebării memoria victimelor Holocaustului și readuce în prim-plan simboluri și figuri ale Mișcării Legionare, inclusiv persoane condamnate pentru crime de război – evoluții care sfidează legislația memorială în vigoare, în special OUG nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor de natură fascistă, legionară, rasistă sau xenofobă.
Institutul amintește că în 2021, un raport al Inspecției Judiciare evidenția eficiența scăzută a anchetelor privind infracțiunile motivate de ură și încălcările OUG nr. 31/2002 în perioada 2017–2020. Totuși, în prima jumătate a anului 2025 s-a înregistrat o evoluție pozitivă: parchetul și poliția au finalizat mai multe dosare deschise pe baza acestei ordonanțe, iar 14 persoane au fost trimise în judecată, inclusiv în cauze legate de manifestațiile pro-legionare din noiembrie 2024 de la Tâncăbești, Ilfov.
La un an distanță, Institutul „Elie Wiesel” reclamă o revenire la „vechile obiceiuri”. Presa a relatat că pe 30 noiembrie 2025, în aceeași localitate, Tâncăbești, au avut loc din nou ceremonii comemorative dedicate lui Corneliu Zelea Codreanu, însoțite de ritualuri legionare și saluturi naziste, toate desfășurate în spațiul public și în prezența jandarmilor.
Institutul avertizează că aceste manifestări ridică semne de întrebare privind aplicarea OUG nr. 31/2002 și combaterea extremismului. „Asaltul extremiștilor asupra memoriei publice este unul dezinhibat și dincolo de lege”, arată instituția, subliniind că invocarea „libertății de expresie” nu poate justifica glorificarea ideologiilor extremiste, în detrimentul memoriei victimelor Holocaustului și al demnității umane.
În sprijinul poziției sale, Institutul citează și Decizia nr. 355/2025 a Curții Constituționale, care atrage atenția că apologia publică a personalităților marcante din conducerea organizațiilor fasciste sau legionare reprezintă un comportament periculos, chiar și în absența unei condamnări penale definitive, întrucât poate alimenta ura etnică, rasială sau religioasă și submina valorile democratice.
În acest context, Institutul „Elie Wiesel” solicită autorităților „celeritate” în analizarea evenimentelor din 30 noiembrie 2025 de la Tâncăbești și aplicarea fermă a legislației în domeniu, pentru a preveni repetarea situațiilor semnalate în anii anteriori.