Începând de la 1 octombrie 2025, IRCC trimestrial va fi de 6,06%, comparativ cu 5,55%, cât este în prezent. Acest lucru înseamnă că dobânda variabilă la creditele care se bazează pe formula (IRCC + marja băncii) va crește, ceea ce duce la rate lunare mai mari pentru cei care au astfel de credite. De pildă, pentru un credit de 250.000 lei, pe 30 de ani, cu dobândă de tip IRCC + 3,50%, rata va crește de la 2.021 lei la 2.113 lei, adică o creștere cu 92 lei pe lună.
Într-un interviu exclusiv pentru DC News, Mircea Coșea, profesor de economie, a explicat ce va însemna această creștere, care se suprapune pe alte creșteri de taxe și pe inflație, pentru sute de mii de români.
„Cred că vom ajunge până la urmă aproape de ceea ce se numește falimentul personal. Numărul creditelor neperformante a început deja să crească - nu este încă semnificativ - dar e o creștere. Falimentul personal înseamnă că oamenii nu își mai pot plăti creditul, iar banca reacționează într-un fel sau altul, până la preluarea garanției, în cele mai multe cazuri, locuința.
Este o situație care e foarte îngrijorătoare, fiindcă această creștere vine pe fundalul unor creșteri generalizate ale cheltuielilor și obligațiilor pe care le au cetățenii României începând de la 1 octombrie. Lucrurile deja au început să se strice odată cu așa-numitul Pachet 1 de măsuri. Inflația crește și deocamdată nu poate fi oprită, pentru că Guvernul nu vrea să o oprească, fiindcă trăiește prin inflație. Inflația alimentează bugetul într-o manieră în care sărăcește populația și mediul de afaceri. Guvernul nu are în vedere protecția populației și a mediului de afaceri, ci doar cifrele care arată capacitatea lui de a reduce deficitul bugetar, care și așa nu este foarte eficientă“, a explicat Mircea Coșea.
Foto: Agerpres
Șomajul, o altă problemă cu care se va confrunta România în următoarea perioadă
Profesorul de economie a atras atenția și asupra creșterii șomajului, pe de o parte ca urmare a disponibilizărilor masive pe care Guvernul României le face în administrația publică, iar pe de altă parte ca urmare a falimentului IMM-urilor, dar și a relocării unor multinaționale din țara noastră.
„Pe de altă parte, facturile cresc și ele, se așteaptă o creștere la carburanți, un efect în lanț prin care vor fi afectate toate celelalte prețuri, și pe ansamblu nu putem să excludem o situație extrem de îngrijorătoare pe care România nu a cunoscut-o până acum și anume creșterea șomajului, prin politica pe care domnul Bolojan o practică, aceea de a reduce numărul de salariați din diferite domenii ale administrației publice fără să aibă o anumită prioritizare în funcție de nevoile și dimensiunile acestei disponibilizări.
Șomajul pe care domnul Bolojan îl generează în sectorul administrației publice nu este singurul element de șomaj din România. Șomajul apare în două domenii, la întreprinderile mici și mijlocii, care vor avea un număr important de falimente în viitor, pentru că nu mai pot fi plătite taxele, impozitele și facturile, și mai ales la societăți cu capital străin sau chiar multinaționale, care se retrag din România. Acest lucru e vizibil și aproape zilnic vedem cum anumite secții, puncte de lucru sau chiar întreprinderi mai mari ale capitalului străin își încheie activitatea.
Vom avea o toamnă târzie foarte complicată, iar rezultatele pe care acest guvern le spera din punct de vedere al reducerii deficitului sunt nule. Faptul că nu se mai pot plăti ratele este doar o parte - pentru unii foarte dureroasă - dar doar o parte a greutăților pe care cetățenii le vor avea în viitor“, a conchis profesorul de economie Mircea Coșea.