Un cetățean ucrainean, aflat în urmărire internațională, a fost trimis în judecată de Parchetul General. Potrivit procurorilor, acesta este acuzat că ar fi ajutat la obținerea ilegală de acte de identitate românești pentru 839 de ruși și ucraineni.
Un ucrainean a fost trimis în judecată de Parchetul General sub acuzaţia că a ajutat 839 de cetăţeni ucraineni şi ruşi să obţină ilegal acte de identitate româneşti. Acesta a apelat inclusiv la mituirea unor funcţionari dintr-o comună situată în judeţul Botoşani.
Conform unui comunicat al Parchetului General, ucraineanul este acuzat de complicitate la infracţiunea de dare de mită în formă continuată (20 de acte materiale), complicitate la infracţiunea de fals informatic în formă continuată (839 de acte materiale) şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (660 de acte materiale).
„În perioada 01.07-30.10.2024, inculpatul a ajutat cetăţeni ucraineni/ai Federaţiei Ruse, care dobândiseră cetăţenia română şi doreau fie stabilirea domiciliului din străinătate pe teritoriul României, fie mutarea la o altă adresă de domiciliu, să obţină eliberarea unor cărţi de identitate româneşti neconforme realităţii. În acest sens, inculpatul a dat diferite sume de bani, direct sau prin intermediari, unor funcţionari publici din cadrul Primăriei Vârfu Câmpului şi din cadrul Serviciului de evidenţă a populaţiei Vârfu Câmpului, judeţul Botoşani, pentru îndeplinirea defectuoasă a îndatoririlor de serviciu, în legătură cu primirea, verificarea, implementarea datelor în Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor. De asemenea, inculpatul a dat bani şi proprietarilor unor imobile, pentru ca aceştia să fie dispuşi să ia în spaţiu cetăţeni ucraineni/ai Federaţiei Ruse, cunoscând că aceştia nu locuiesc şi nu vor locui niciodată la adresele respective”, se arată în comunicatul de presă transmis de Parchetul General.
660 de contracte de subînchiriere fictive
De asemenea, în perioada aprilie 2023 - aprilie 2024, ucraineanul a falsificat un număr de 660 de contracte de subînchiriere a unui număr de 120 de imobile care nu îi aparţineau şi pentru care anterior nu încheiase contracte de închiriere (425 contracte încheiate în 2023 şi 235 încheiate în 2024).
Contractele erau încheiate fictiv, în numele unei societăţi comerciale, cu cetăţeni de origine din Federaţia Rusă sau Ucraina, fiind depuse ulterior la cele 670 de cereri înregistrate la SPCLEP Bucecea, judeţul Botoşani, pentru stabilirea fictivă a domiciliului pentru 759 de persoane din străinătate pe raza oraşului Bucecea.
Beneficiarii nu locuiseră şi nu urmau să locuiască vreodată la adresa respectivă, imobilele stabilite ca domiciliu neexistând sau fiind în stare avansată de degradare, nelocuibile, proprietarii nedându-şi acordul în acest sens.
Totodată, prin depunerea actelor necesare pentru eliberarea cărţii de identitate, ucraineanul i-a ajutat pe funcţionarii din cadrul celor două servicii de evidenţă a populaţiei menţionate să introducă, fără drept, în sistemul informatic integrat RNEP, date neconforme realităţii, care se referă la domiciliul persoanei, cunoscând că este fictiv, dar şi cu privire la alte atribute de identificare ale persoanei, respectiv nume, prenume, data naşterii, locul naşterii (80 de acte materiale de complicitate la fals informatic corespunzătoare numărului de persoane care au obţinut cărţi de identitate la SPCLEP Vârfu Câmpului şi 759 de acte materiale corespunzătoare celor care au obţinut cărţi de identitate la SPCLEP Bucecea).
Peste 80.000 de euro, confiscați de la cetățeanul ucrainean
În cauză, procurorul a dispus confiscarea sumei de 83.900 euro, bani obţinuţi de inculpat din activitatea de intermediere.
Ucraineanul nu se mai află pe teritoriul României, pe numele lui fiind emise un mandat european de arestare şi o cerere de dare în urmărire internaţională.
În acelaşi dosar, procurorii au încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu o femeie ucraineană, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals în declaraţii, dare de mită şi complicitate la infracţiunea de fals informatic, infracţiuni comise cu scopul obţinerii de documente româneşti.
În sarcina acesteia s-a stabilit o pedeapsă de 1 an şi 10 luni închisoare, la care se adaugă o amendă penală de 15.000 de lei, cu suspendarea executării pedepsei cu un termen de supraveghere de 2 ani. Atât rechizitoriul, cât şi acordul de recunoaştere a vinovăţiei, au fost transmise Tribunalului Botoşani, instanţă competentă să judece cauza în fond.
În aceeaşi cauză, în anul 2025, au mai fost încheiate 4 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei cu 4 inculpaţi, în calitate de intermediari pentru obţinerea de documente româneşti, sub aspectul complicităţii la dare de mită în formă continuată şi al complicităţii la fals în declaraţii în formă continuată, în sarcina acestora stabilindu-se pedepse de până la 2 ani şi 6 luni de închisoare, cu suspendarea executării şi termen de supraveghere de 3 ani, potrivit Agerpres.
Și anul trecut, autoritățile au destructurat o amplă rețea care facilita obținerea de acte românești false pentru cetățeni din Rusia, Ucraina și Republica Moldova.