“Discuţia care este atât de puternică în jurul subiectului Schengen trebuie să fie privită în perspectivă. Ce am negociat acum 18 ani de zile (Mircea Geoană, în calitate de ministru de Externe, n.ns.): intrare automată în Schengen la 5 ani după aderare. Fără MCV. Cu subvenţii pentru fermierii noştri la nivel de subvenţii pentru fermierii europeni, într-un interval de timp dat. Cu trei coridoare trans-europene traversând România. Coridorul IV, Coridorul VII (Dunărea) – nu s-a întâmplat mare lucru – şi Coridorul IX, transversal, de la Giurgiu la Vicovul de Sus legând Balcanii de Scandinavia – un coridor care a murit complet şi avem în schimb un surogat numit Via Carpatica.
Ceea ce vreau să vă spun este că, pentru mine, ca om care şi-a dedicat viaţa integrării euro-atlantice, această izbucnire de mânie şi de frustrare din jurul Schengenului nu este decât picătura care a făcut să se verse un pahar umplut mai demult, Nu am negociat acum 18 ani atât de multă asimetrie de putere, de influenţă şi de putere economic. N-am negociat niciodată să fim, după 11 ani de după momentul în care trebuia să intrăm automat în Schengen, să fim încă la uşile acestei zone.
Tot în 2004 am aplicat pentru aderarea la OECD – încă nu s-a întâmplat. Am vorbit de aderarea la zona euro – nu avem un plan serios. Eu, ca un om care a lucrat toată viaţa la acest proiect, vă spun câteva lucruri. Din partea mea şi fără să implice în nici un fel funcţia mea oficială de astăzi.
"Să terminăm cu mersul cu pârâtul la Înalta Poartă!"
Unu: un astfel de efort este un efort de-a lungul ciclurilor politice. Doi: un astfel de efort este legat de apărarea intereselor României şi ale românilor. În principal, ale românilor care trăiesc în străinătate, ca misiune principală a Statului român. În al treilea rând, puterea şi opoziţia trebuie să lucreze pe marile proiecte naţionale mână în mână. Să terminăm cu mersul cu pârâtul la Înalta Poartă! Ne face rău, nu ne face cinste. Si, în ultimul rând, trebuie să încercăm să ne reîncărcăm cu ambiţia unei ţări care nu mai trebuie să accepte să fie la periferia Europei, ci în centrul ei.
Pentru asta e nevoie şi de leadership, dar e nevoie şi de fiecare dintre noi, de românii de acasă şi de cei de afară. De liderii noştri din mediile universitare, de oamenii noştri de afaceri, jurnaliştii noştri, tinerii noştri – cu toţii suntem ambasadorii României. Şi, dacă România are încă o reputaţie proastă, un brand de ţară încă insuficient de conturat, şi asta este o explicaţie pentru aceste întârzieri şi pentru aceste nemulţumiri şi pentru aceste frustrări.
Da, România îşi are locul natural în inima Europei şi nu la periferia ei. şi nu în ultimul cerc concentric de putere la nivel de Uniune Europeană.
Ştiu că vom învăţa lecţii din acest episod şi din aceste episoade care continuă de prea mulţi ani de zile,. Şi sper din toată inima ca acum, la majorat, la 18 ani de la încheierea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, să învăţăm că trebuie să ne apărăm interesele mai dârz, mai ferm, mai solidar, mai ambiţios şi ţintit întotdeauna pentru o Românie mai puternică, respectată, influentă şi pentru drepturile românilor, indiferent unde s-ar afla ei, ca un centru al acţiunii naţionale româneşti”, a spus Mircea Geoană într-un clip video postat pe Facebook.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
