Un total de 1.390 de persoane au cerut azil în Croația în ianuarie, o cifră în creștere cu 600% față de cele 198 de cereri depuse în aceeași lună a anului trecut, potrivit directorului general adjunct al poliției croate, Zoran Ničeno, scrie RMX.
Croația s-a alăturat zonei fără granițe a Uniunii Europene, cunoscută sub numele de Spațiul Schengen, la 1 ianuarie 2023. Mișcarea a implicat abolirea controalelor la frontieră între Croația și vecina Slovenia și a oferit o nouă oportunitate pentru cei care doresc să solicite azil în Europa.
Impactul apartenenței la Schengen asupra Croației a fost discutat în cadrul unei reuniuni recente a mesei rotunde „Măsuri compensatorii”, care cuprinde organismele responsabile cu combaterea migrației ilegale și acordarea protecției internaționale noilor veniți.
Multe dintre resursele folosite anterior pentru a gestiona granița cu Slovenia au fost redistribuite în ceea ce a devenit noua frontieră externă a Uniunii Europene la granița Croației cu Serbia și Bosnia și Herțegovina. Cinci posturi de poliție de la frontiera internă au fost desființate, iar 742 din cei 1.034 de ofițeri de poliție care se ocupau anterior de frontiera cu Slovenia au fost relocați pentru noi sarcini, inclusiv reprimarea migrației ilegale la noua frontieră externă.
Creștere considerabilă a cererilor de azil
În timp ce cererile de azil în Croația au crescut considerabil, numărul imigranților ilegali depistați la frontiera externă a scăzut cu 60% față de decembrie anul trecut. Un total de 34 de persoane au fost reținute sub acuzații de contrabandă la frontiera externă, dar totuși în creștere față de ianuarie anul trecut.
Țara are încă probleme cu privire la asigurarea îndepărtării solicitanților de azil respinși și încearcă să adopte cât mai repede posibil Pactul UE privind azilul și migrația, pentru a permite accelerarea repatrierii migranților.
„În districtele Primorje-Gorski Kotar și Istria au fost descoperite [în ianuarie] 2.064 de persoane care au solicitat anterior protecție internațională sau azil în Croația, ori au primit decizia de a se întoarce în țara lor de origine”, a raportat șeful administrației de frontieră al Ministerului de Interne al Croației, Zoran Niceno.
Reamintim că pe 8 decembrie 2022, Austria și Țările de Jos s-au opus aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen, însă au votat favorabil pentru Croația, deși aceasta se află pe principala rută de migrația, cea balcanică. Inclusiv datele Frontex au confirmat că retorica lui Karl Nehammer, cancelarul Austriei, împotriva României nu are nicio legătură cu intrarea migranților pe teritoriul Uniunii Europene.
Vezi aici un interviu cu Eugen Tomac despre aderarea României la Spațiul Schengen.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
