"Cutremurul a avut loc pe 30 mai. A avut loc la ora 14:40, timp de aproximativ 35 de secunde. A fost un cutremur cu magnitudinea de 6,9 pe scara Richter. S-a creat multă panică. Eu eram director în Primăria Capitalei şi am încercat să iau legătura cu părinții, să văd dacă s-a întâmplat ceva cu ei, cu băiatul meu. Am luat legătura cu soţia mea, nici ea nu a reuşit să găsească linia telefonică liberă. Liniile telefonice erau blocate. Lumea ieşise în stradă, se așteptau la alte replici. Era blocaj şi în circulație. Televiziunea Română şi radioul au marcat acest moment.
În urma acestui cutremur, au decedat 13 persoane şi au fost rănite aproape 360 de persoane. Nu au fost avarii grave la clădiri, dar primele elemente de construcție care au căzut au fost coşurile de fum şi cei care au murit au fost loviți de cărămizile care au provenit de la acestea. Au fost câteva cazuri de persoane care au făcut stop cardiac din cauza panicii", a spus Marius Marinescu, în exclusivitate pentru DCNews.
"O tragedie mai mare decat pandemia"
"Aş face o comparație între cutremurul din 1977 şi cel din 1990. Cel din '77 a fost un cutremur mare, cu epicentrul tot în Vrancea. A fost de magnitudinea 7,2 pe scara Richter. Deci o diferenţă de 0,3 unităţi seismice între cele două cutremure. Cel din '77 a avut o amplitudine seismică de trei ori mai mare şi o energie de nouă ori mai mare.
Diferenţa între un cutremur de gradul 7 şi unul de gradul 8 pe scara Mercalli dezvoltă o amplitudine a intensităţii de zece ori mai mare şi o energie de 30 de ori mai mare. În urma cutremurului din 1977, au murit aproape 1600 de persoane şi au fost vreo 11.000 de răniţi și 30.000 de imobile afectate. Oraşul Zimnicea a fost pus la pământ", a mai spus Marius Marinescu.
"Un cutremur puternic cu o magnitudine mai mare de 7,2 pe Richter ar însemna o tragedie mai mare decât pandemia actuală de coronavirus", a punctat acesta.
"Avem o problemă mare"
"Eu vă vorbesc şi în calitate de inginer constructor, dar şi de participant la salvarea sinistraților din 1977, în urma cutremurului. Am fost dus cu unitatea militară la blocul OD16 din cartierul Militari din București, o scară de bloc care căzuse pe Autostrada București - Pitești . La timpul respectiv, era o organizare perfectă, era un general de armată cu autoritate instituțională, care răspundea de salvarea sinistraţilor. Avea în subordine o unitate militară din care făceam şi eu parte - asigura securitatea zonei - dar si reprezentanți ai miliției, ai pompierilor, salvări și utilaje de construcții.
În momentul în care câinii de salvare găseau un om, semnalau prin lătrat prezența lui şi ne aliniam cu toţii. Luam molozul la rând, îl ridicam şi cu macaraua ridicam grinzi şi planşee. Am reuşit să salvăm câteva persoane care se aflau la ultimele niveluri ale blocului. La timpul respectiv, aveam o armată puternică - 300.000 de militari - şi exista şi obligativitatea stagiului militar şi fiecare secţie de politie avea câini şi de însoţire, patrulare, dar şi câini de urmă, de salvare sau căutare persoane.
În momentul de faţă, nu mai putem vorbi de o armată aşa de numeroasă care să poată interveni. Nu mai avem nici câini de salvare specializați pentru aşa ceva. Este un semnal de alarmă pe care vreau să îl trag. În caz de cutremur, avem o problemă mare privind salvarea sinistraţilor", a spus senatorul Marius Marinescu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
