Obiceiul datează din secolul al XIV-lea, de când au început să fie utilizate tunurile, dar a devenit uzual în secolul al XVII-lea. Prin descărcarea tunurilor, o navă de război care se apropia de un ţărm străin îşi dovedea astfel bunele intenţii, deoarece nu avea cum să-şi reîncarce tunurile la timp, înainte de a intra în bătaia tunurilor de pe uscat.
Iniţial erau trase șapte salve de tun de pe nave dat fiind faptul că, de obicei, pe o navă se aflau șapte tunuri. Dar, este posibil ca şi semnificaţia specială, astrologică şi biblică a numărului șapte să fi avut influenţă în stabilirea acestui număr.
Tunurile de pe uscat puteau trage cam de trei ori mai multe salve de tun, faţă de cele de pe nave, având o cantitate mai mare de muniţie la dispoziţie.
În prezent, salutul cu 21 de salve de tun este acordat în onoarea Zilei Naţionale, a Imnului sau Drapelului naţional sau în onoarea unui suveran sau a unui şef de stat străin.
De ce vorbim despre 21 de salve de tun
Numărul de 21 de salve era corespunzător onorului rangului cel mai înalt din ierarhia militară, descrescător spre rangurile inferioare. Dar de ce vorbim despre numărul 21? Navele standard britanice dispuneau de șapte tunuri și obișnuiau o salvă de salut. Forturile au decis să răspundă mai "politicos" prin două salve la fiecare a navei din larg ridicând astfel numărul la 21, explică specialiștii.
Numărul poate varia
Personalitățile de rang înalt sunt onorate și cu salve de tun. Astfel, numărul este stabilit după cum urmează: pentru președintele în exercițiu al SUA sau al unui stat străin și pentru un fost președinte al SUA se trag 21 de salve de tun; pentru vicepreședintele SUA, premier, ministrul Apărării - 19 salve de tun; pentru generali și amirali - 17 salve, pentru generali-locotenenți și viceamirali - 15, pentru generali-maiori - 13 și pentru generali de brigadă - 11 salve de tun.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
