€ 5.0987 →
|
$ 4.3229 →
|
Război în Orientul Mijlociu / Ziua 49: Liban: Armata raportează "acte de agresiune" ale Israelului încălcând armistiţiul / Foto: Imagine generată cu AI
Urmărește mai jos, în format LIVE TEXT, cele mai importante evoluții ale conflictului din Orientul Mijlociu.
Cotaţia petrolului a scăzut vineri cu 11%, extinzând pierderile anterioare, după ce Iranul a anunţat că Strâmtoarea Ormuz va rămâne „deschisă total” până la sfârşitul armistiţiului convenit cu SUA, care expiră săptămâna viitoare miercuri, transmite Reuters.
Ţiţeiul Brent din Marea Nordului, referinţa globală, se tranzacţiona la 88,80 dolari per baril, în scădere cu 10,7%, după ce anterior s-a tranzacţionat şi la 87,71 dolari per baril. Cotaţia ţiţeiului West Texas Intermediate (WTI) a înregistrat un declin de 11,4%, la 83,89 dolari per baril. Ambele contracte sunt la cel mai redus nivel din 11 martie până în prezent.
„Declaraţiile Iranului indică o de-escaladare, atât timp cât armistiţiul rămâne în vigoare, acum este necesar să vedem dacă creşte semnificativ numărul de petroliere prin Strâmtoarea Ormuz”, a apreciat analistul UBS, Giovanni Staunovo.
În timp ce anunţul de vineri este un pas în direcţia potrivită, înăsprirea pieţei energiei europene va continua o perioadă, susţine analistul Ole Hvalbye de la SEB Research, explicând că sunt necesare aproximativ 21 de zile pentru ca navele să ajungă din Golf în Rotterdam, scrie Agerpres.
Iranul va închide din nou Strâmtoarea Ormuz dacă Statele Unite îşi menţin blocada navală, aşa cum a anunţat preşedintele american Donald Trump, scrie vineri presa iraniană preluată de agenţia EFE și Agerpres.
„Dacă blocada maritimă continuă, aceasta va fi considerată o încălcare a armistiţiului, iar tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz va fi închis” din nou, au relatat agenţiile de ştiri Fars şi Tasnim, ambele apropiate Corpului Gardienilor Revoluţiei Islamice (IRGC), citând surse din jurul Consiliului Suprem de Securitate Naţională al Iranului.
Potrivit presei iraniene, redeschiderea este supusă îndeplinirii a trei condiţii: navele trebuie să îşi coordoneze trecerea cu forţele iraniene, să parcurgă ruta desemnată de Teheran şi să nu aibă legături cu ţările inamice, adică SUA şi Israel. Ruta navigabilă menţionată constă într-un culoar de intrare şi un altul de ieşire din strâmtoare.
Un oficial de rang înalt din Corpul Gardienilor Revoluţiei, citat de Reuters, a menţionat chiar şi o a patra condiţie, respectiv deblocarea activelor Iranului îngheţate în străinătate prin sancţiuni.
La scurt timp după anunţul ministrului iranian de Externe privind redeschiderea strâmtorii, Trump a transmis că va menţine blocada navală asupra porturilor iraniene până când se va ajunge la un acord de încetare a ostilităţilor cu Iranul. El a ordonat blocada după eşecul negocierilor desfăşurate în weekend la Islamabad.
„Iranul a fost de acord să nu mai închidă niciodată Strâmtoarea Ormuz”, a scris președintele SUA, după o serie de postări pe platforma sa de socializare / VEZI, MAI JOS, ÎN CADRUL ACESTUI ARTICOL
„Nu va mai fi folosită ca armă împotriva lumii!”, a adăugat el.
Prim-ministrul britanic, Keir Starmer, afirmă că „de îndată ce condițiile vor permite”, Franța și Marea Britanie vor lansa o misiune militară strict defensivă pentru a „proteja libertatea de navigație” în strâmtoare.
Starmer a spus că misiunea ar urma să acționeze pentru curățarea minelor și protejarea transportului maritim în zona Strâmtorii Ormuz.
„Redeschiderea strâmtorii este o necesitate globală și o responsabilitate globală. Trebuie să acționăm pentru a restabili fluxul liber de energie și comerț la nivel global, pentru a reduce prețurile pentru oamenii care muncesc. Cetățenii noștri trebuie să vadă o revenire la pace și stabilitate și ne vom juca pe deplin rolul”, a adăugat Starmer.
De asemenea, premierul Italiei, Giorgia Meloni, confirmă că țara sa va sprijini misiunea defensivă din strâmtoare.
Meloni a spus că Roma va contribui cu „unități navale” la misiunea „pur defensivă”.
„Trebuie să oferim reasigurări industriei transportului maritim pentru a o face să simtă și să știe că navele lor sunt în siguranță în timpul traversării strâmtorii. Și considerăm că cea mai bună modalitate de a realiza tipul de misiune pe care ați descris-o, care va fi pur defensivă, ca principiu asupra căruia suntem cu toții de acord... Italia este dispusă să participe la acest cadru prin furnizarea unui anumit număr de unități navale, în conformitate cu ceea ce va fi autorizat de Parlamentul italian”, a spus aceasta.
Marea Britanie și Franța au început să planifice o misiune pentru a securiza Strâmtoarea Ormuz, a declarat, vineri, președintele francez Emmanuel Macron.
Redeschiderea Strâmtorii Ormuz „ne îndreaptă în direcția corectă”, a spus Emmanuel Macron.
Cu toate acestea, el a spus că o redeschidere „completă și necondiționată” trebuie să aibă loc permanent: „Ne opunem oricărui tip de sistem de taxe”, a mai spus Macron.
Teheranul a fost acuzat că percepe taxe navelor pentru a le oferi trecerea prin această cale navigabilă importantă.
Amintim că cele două state, alături de alte patru țări, au semnat, în luna martie, o declarație comună privind securizarea Strâmtorii Ormuz, la care s-au alăturat, ulterior, și alte state, printre care și România.
Citește și: Cum ar putea să se implice România, concret, în Strâmtoarea Ormuz
Președintele Libanului, Joseph Aoun, afirmă că negocierile directe cu Israelul sunt esențiale pentru țară.
„Un armistițiu este poarta de acces către continuarea negocierilor”, spune Aoun, reiterând că obiectivul Libanului este „consolidarea unui armistițiu, asigurarea retragerii forțelor israeliene din teritoriile sudice ocupate, recuperarea prizonierilor și soluționarea disputelor de frontieră nerezolvate”.
Declarația adaugă: „Poporul libanez, care a îndurat multe în ultimii ani, se confruntă astăzi cu o nouă realitate care beneficiază de sprijin arab și internațional, iar această oportunitate nu trebuie irosită, deoarece s-ar putea să nu mai apară din nou.”
Israelul a avertizat că mii de civili libanezi strămutați care se întorc acasă ar putea fi nevoiți să fie evacuați din nou din sudul Libanului în cazul în care luptele vor reîncepe, potrivit AFP.
Ministrul apărării, Israel Katz, a declarat într-o declarație difuzată la radio că atacurile din Liban „au obținut multe câștiguri”, dar campania împotriva Hezbollah „nu este încă încheiată”.
El a spus: „Dacă luptele vor reîncepe, acei rezidenți care se întorc în zona de securitate vor trebui să fie evacuați pentru a permite finalizarea misiunii”.
El a mai spus că armata israeliană va continua să mențină toate pozițiile pe care le-a „curățat și capturat”, potrivit Reuters.
Reacționând la știrile privind armistițiul de joi, Hezbollah a declarat: „Orice încetare a focului trebuie să fie cuprinzătoare pe întreg teritoriul libanez și nu trebuie să permită inamicului israelian nicio libertate de mișcare.”
Keir Starmer tocmai a sosit la Palatul Élysée din Paris și, cu câteva momente înainte de întâlnirea cu Emmanuel Macron, Starmer a subliniat că va „face tot ce-i stă în putință” pentru a atenua impactul războiului din Iran asupra populației și pentru a redeschide Strâmtoarea Hormuz.
În declarația făcută reporterilor, Starmer a spus: „Este foarte important să construim o coaliție de țări în jurul principiului că încetarea focului ar trebui să fie permanentă, că ar trebui să existe un acord și că Strâmtoarea Hormuz să fie deschisă.
„Este în interesul nostru al tuturor să facem acest lucru, deoarece ceea ce se întâmplă în războiul din Iran afectează fiecare dintre economiile noastre. De aceea țările se unesc.
„Toată lumea înțelege că, pentru ca acest lucru să se întâmple, avem nevoie de o componentă diplomatică și politică, de o componentă logistică și economică, precum și de o planificare militară, iar asta este ceea ce ne-am propus să realizăm astăzi.”
În această după-amiază, Starmer și Macron prezidează o reuniune virtuală a aproximativ 40 de țări, cu scopul de a stabili o misiune multilaterală pentru a restabili tranzitul maritim în condiții de siguranță prin Strâmtoarea Hormuz.
Preşedintele american Donald Trump a descris joi războiul împotriva Iranului drept un "mic ocol" pe care Statele Unite au fost nevoite să-l facă având în vedere riscurile, relatează AFP.
La un eveniment în Las Vegas, preşedintele american şi-a apărat performanţa economică de la începutul celui de-al doilea său mandat la Casa Albă, în urmă cu mai bine de un an.
"Doborâm recorduri, în pofida micului nostru ocol prin acea ţară minunată, Iranul, dar a trebuit să o facem, pentru că altfel s-ar fi putut întâmpla lucruri rele, lucruri cu adevărat rele", a spus Trump, referindu-se la riscul ca Iranul să dezvolte o armă nucleară.
Un sondaj Ipsos, realizat între 10 şi 12 aprilie în rândul a peste 1.000 de americani, arată că 51% dintre respondenţi consideră că operaţiunea militară împotriva Iranului nu a meritat, având în vedere costurile asociate. Doar 24% au susţinut contrariul.
Totodată, un sondaj publicat miercuri de Universitatea Quinnipiac arată că 65% dintre alegători îl învinovăţesc pe Trump pentru recenta creştere a preţurilor la benzină.
În acelaşi sondaj, 36% dintre alegătorii chestionaţi au declarat că aprobă modul în care Donald Trump a gestionat situaţia cu Iranul, în timp ce 58% şi-au exprimat dezaprobarea.
Pe măsură ce armistițiul de zece zile pune capăt celor șase săptămâni de lupte dintre Israel și gruparea armată libaneză Hezbollah, refugiații au început să se întoarcă la casele lor.
Unele dintre cele mai recente imagini primite de noi arată zeci de oameni mergând pe jos sau cu mașina pe drumuri pentru a se întoarce spre Sidon, în sudul Libanului.
Iranul a salutat vineri cu "satisfacţie" încetarea focului între Liban şi Israel, asigurând că face parte din acordul de armistiţiu încheiat cu Statele Unite săptămâna trecută şi a cerut ca trupele israeliene să părăsească teritoriul libanez, relatează EFE.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Ismail Bagaei, a primit cu „satisfacţie" încetarea focului de zece zile care a intrat în vigoare joi seară, conform unui comunicat preluat de postul de televiziune Press TV.
„De la începutul discuţiilor cu diverse părţi regionale şi internaţionale, inclusiv negocierile de la Islamabad, Republica Islamică Iran a subliniat constant necesitatea imperioasă a unei încetări a focului simultane în întreaga regiune, inclusiv în Liban", a afirmat Bagaei.
„După discuţiile de la Islamabad, Iranul a urmărit acest obiectiv cu cea mai mare seriozitate", a continuat el.
Statele Unite şi Iranul au avut sâmbătă, la Islamabad, negocieri mediate de Pakistan care s-au încheiat fără niciun rezultat, după un acord de încetare a focului care, potrivită Teheranului, includea încetarea ostilităţilor şi în Liban.
Încetarea focului în Liban a fost anunţată în timpul vizitei şefului armatei pakistaneze, Asim Munir, la Teheran, unde s-a întâlnit cu înalţi oficiali iranieni.
Bagaei a cerut, de asemenea, ca Israelul să renunţe la "toate teritoriile ocupate din sudul Libanului" şi să "elibereze toţi prizonierii".
Tensiunea dintre Israel şi Liban ameninţa să zdruncine fragilul armistiţiu de două săptămâni dintre SUA şi Iran, care se va încheia pe 22 aprilie, în timp ce se aşteaptă reluarea discuţiilor de pace în Pakistan.
Bilanţul persoanelor ucise în Liban ca urmare a atacurilor israeliene din ultimele şase săptămâni se ridică la 2.196, dintre care 172 copii, în timp ce bilanţul răniţilor este de 7.185, dintre care 661 sunt minori, conform datelor făcute publice vineri de Centrul pentru operaţiuni de urgenţă ce aparţine de Ministerul Sănătăţii Publice.
Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, declară că salută încetarea focului dintre Israel și Liban și mulțumește Statelor Unite pentru contribuția la facilitarea acesteia.
„Sper că acest lucru va deschide calea către negocieri pentru o soluție pe termen lung a conflictului și va contribui la eforturile continue pentru o pace durabilă și cuprinzătoare în regiune”, a declarat Guterres într-un comunicat.
De asemenea, el îndeamnă toate părțile să respecte armistițiul și să „respecte în permanență dreptul internațional”.
Conform datelor de urmărire, patru nave au trecut de linia de blocadă impusă de SUA după ce au plecat din porturi iraniene.
Toate navele pe care le-am monitorizat sunt nave de containere; trei dintre ele arborează pavilionul Iranului, iar a patra, Tava 4, este înregistrată în Comore.
De la introducerea blocadei, luni la ora 15:00 BST, navele care au trecut de aceasta și pe care le-am urmărit în datele MarineTraffic sunt:
Această evaluare se bazează pe pozițiile raportate de aceste nave prin intermediul datelor lor de urmărire. Cu toate acestea, unele nave ar putea să-și oprească dispozitivele de urmărire sau să transmită o poziție falsă, o practică cunoscută sub numele de „spoofing”.
La o conferință de presă ținută astăzi, generalul Dan Caine a declarat că SUA „[continuă] să mențină blocada”. Când a fost întrebat despre momentul în care au avut loc aceste traversări, Comandamentul Central al SUA a declarat pentru BBC că „nu are nimic de adăugat la declarațiile președintelui”.
Știrea inițială
Preşedintele american Donald Trump şi-a exprimat joi speranţa ca mişcarea islamistă libaneză Hezbollah să se poarte "frumos" în timpul armistiţiului cu Israelul, care a intrat în vigoare vineri la miezul nopţii, ora locală, relatează AFP.
„Sper ca Hezbollah să se poarte frumos în această perioadă importantă. Va fi un moment mare pentru ei dacă vor face asta. Destul cu crimele. Trebuie să avem în sfârşit pace", a declarat preşedintele american pe platforma sa Truth Social.
Israelul şi Libanul au fost de acord cu un armistiţiu de 10 zile cu începere de vineri la miezul nopţii la ora locală (joi, 21.00 GMT).
Cu toate acestea armata israeliană a anunţat joi seară că loveşte lansatoarele de rachete ale Hezbollah din Liban, după ce acestea au tras rachete asupra Israelului, cu puţin peste o oră înainte de intrarea în vigoare a armistiţiului, potrivit unui comunicat.
„Armata loveşte în prezent lansatoarele de pe care Hezbollah a tras rachete spre nordul Israelului în urmă cu puţin timp", indică un comunicat militar publicat la ora 22:56 (19:56 GMT).
O persoană a fost grav rănită în nordul Israelului după tiruri dinspre Liban cu mai puţin de două ore înainte de intrarea în vigoare a armistiţiului, potrivit serviciilor de salvare din Israel.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Accident Snagov. O mașină ca a lui Mihai costă și peste 100.000 euro. O investiție de 800 de lei i-ar fi putut salva viața
de Anca Murgoci
Adevărul incomod și dur despre cazul Mihai, tânărul de 20 de ani care s-a izbit de un copac în Pădurea Snagov, în prima zi de Paște
de Anca Murgoci
