Este dificil să nu apară agitație când vezi un număr mare de oameni pe străzi. Mediatizarea internațională a protestelor din România este de obicei scurtă și foarte vizibilă. La 10 august, atenția mondială a fost atrasă de acuzațiile de violență a jandarmeriei, iar condamnarea internațională a venit repede, comentatorii fiind de partea protestatarilor "Rezist".
În România au fost publicate imagini și video-uri care arată cum protestatarii se comportă într-un mod care sugerează că au fost instruiți. Videoclipurile publicate în România arată, de asemenea, că protestatarii atacă violent jandarmii și încearcă să pătrundă în clădirile guvernamentale, provocând o reevaluare a versiunii acceptate anterior.
Un set de imagini arată că, deși jumătate din zona de protest din Piața Victoriei este goală, protestatarii au blocat în mod deliberat intersecția drumului principal la ora locală 19:00. Apoi au continuat să blocheze Bulevardul Kiseleff înainte de a se muta într-o altă locație. Dar chiar înainte de a ieși din Piața Victoriei, protestatarii au făcut o întoarcere dreaptă și s-au repezit la intrarea în clădirea guvernului. Cincizeci de minute mai târziu, pietre și alte obiecte grele au fost aruncate în jandarmerie.
Imagini suplimentare arată violență directă împotriva jandarmilor, cu un atacator care se plimba în spatele unui ofițer și îl lovește la pământ. Videoclipul arată că grupurile au fost plantate în mulțime, iar semnalele le-au fost date dintr-un camion.
Rolul protestatarilor - de a provoca jandarmii
Rolul acestor grupuri a fost de a arunca obiecte în jandarmi pentru a îi provoca. Sincronizarea aruncării de obiecte a fiecărui grup a fost diferită, pentru a face dificilă forța jandarmilor să îi îndepărteze și să fie forțați să utilizeze gaze lacrimogene.
Mai târziu, seara, materialele pirotehnice au fost aruncate în jandarmi. Protestatarii au fost sfătuiți de către jandarmi să se disperseze, altfel ar fi nevoie de intervenție. Se folosea din ce în ce mai mult un sunet amplificat pentru a încuraja dispersarea în siguranță a protestatarilor.
Chiar după ora 23, protestatarii au reușit să rețină doi jandarmi un bărbat și o femeie. În timp ce unii protestatari au încercat să-i ajute pe jandarmi, alții i-au atacat. Un protestatar a furat arma femeii jandarm, apoi i-au scos casca și au bătut-o.
După semnalele de amplificare a sunetului și armele de foc, jandarmii au continuat să disperseze mulțimea. Au folosit formațiuni strategice standard, tunuri de apă și gaze lacrimogene. Aproape de miezul nopții, pe o stradă din apropiere, protestatarii au construit o baricadă și au ars mobilierul stradal. După declanșarea incendiilor, au încercat să împingă mașinile parcate de pe marginea drumului în foc, astfel încât și ele să se prăbușească. Protestatarii sunt atunci auziți "Hai să le luăm cu băieții!", referindu-se la sticlele lor de cocktail Molotov.
Având în vedere problemele de siguranță cauzate de protestatari și atacurile violente asupra poliției, filmul arată un răspuns comparabil cu cel utilizat în Franța, SUA, Germania și Marea Britanie., scrie James Wilson.
Comandantul Jandarmeriei Franceze, de acord cu intervenția jandarmilor români
Un interviu televizat cu generalul Bertrand Cavalliere, comandantul unității în jandarmeria franceză și un expert în ordinea publică, a spus: "Cred că, chiar și la nivel mondial, acțiunile Jandarmeriei Române erau corecte și coerente. Nu am remarci negative, chiar mai mult, pot spune că totul este normal și chiar și la nivel mondial, situația a fost tratată corect.
Generalul Cavalliere a explicat natura protestelor: "Faptele ne arată că a existat un grad ridicat de complexitate în această manifestare. Vorbim mai întâi despre un fenomen în care este implicată o mulțime compactă. În al doilea rând, în mulțime erau oameni care se comportau foarte agresiv, iar Jandarmeria trebuia să se ocupe de această situație. De asemenea, aceștia trebuiau să garanteze integritatea instituției guvernamentale care a fost agresată, ceea ce a fost fundamental pentru că protestatarii l-au atacat și au vrut să intre în clădire și trebuie să înțelegem imperativul restabilirii ordinii într-o astfel de situație.
El a adăugat: "Vreau să spun și că protestele din țara noastră nu au loc în apropierea instituțiilor guvernamentale de interes major. Deci, prin legea noastră, este interzis ca demonstrațiile să aibă loc în apropierea unor astfel de locații. Dar avem aceleași proceduri. În acest moment, dacă au loc acte violente serioase, șeful Jandarmeriei și al poliției decid folosirea forței și a mijloacelor pe care le au la dispoziție. Este o forță foarte bine structurată, am analizat cu atenție, nu vorbesc despre oameni separat, vorbesc despre întreg. A fost foarte bine că jandarmii erau acolo, altfel consecințele ar fi fost severe. Dacă nu ar fi reacționat bine, imaginați-vă ce s-ar fi întâmplat dacă protestatarii ar fi pătruns în clădirea guvernului. Imaginați-vă atât impactul intern, cât și cel internațional. "
Dezvăluiri despre Mihail Bumbeș
De asemenea, România a făcut dezvăluiri despre Mihail Bumbeș, liderul de protest al mișcării "Rezist", care conduce tabere de antrenament în munți. Taberele sunt folosite pentru recrutarea tinerilor, iar fotografiile dezvăluite săptămâna aceasta în România arată exerciții de instruire care îi învață pe tineri cum să atace jandarmii. Un fost membru al Rezist a fost filmat vorbind despre planurile Rezist pentru protestul din 10 august. El a descris sofisticarea mișcării Rezist în organizarea logisticii raliului și implicarea media și a politicienilor online. El a descris modul în care organizatorii "Rezist" au învățat să-i îndemne pe instigatorii lor să se întoarcă în mai multe rânduri, pentru a fi departe de linia frontală. De asemenea, el a oferit detalii despre modul în care au răspuns la semnale., a adăugat Wilson.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
