Doamnă ministru,
Doamnelor și domnilor secretari de stat,
Doamnelor și domnilor ambasadori, consuli generali și șefi de misiune,
Îmi face o deosebită plăcere să vă revăd astăzi la Palatul Victoria și să continuăm dialogul început anul trecut.
România a deținut, în premieră, Președinția Consiliului Uniunii Europene – un adevărat test al vocației noastre europene. A fost un veritabil exercițiu de succes și fundament al unor viitoare proiecte importante pentru Uniunea Europeană, pentru România și pentru politica noastră externă.
Dincolo de faptul că a avut o dimensiune cantitativă impresionantă, exprimată prin numărul semnificativ de dosare legislative finalizate, evenimente organizate și Concluzii adoptate, Președinția română a Consiliului a reprezentat un salt calitativ în consolidarea construcției europene și în îmbunătățirea vieții cetățenilor europeni.
Pot menționa, în acest sens, progresele înregistrate în negocierile asupra viitorului Cadru Financiar Multianual 2021-2027, în consolidarea Uniunii Bancare și a Uniunii Piețelor de Capital.
Am avut o contribuție importantă la definitivarea pieței unice digitale.
Este de remarcat, totodată, contribuția noastră la consolidarea dimensiunii sociale a Uniunii, la dezvoltarea unei viziuni comune privind combaterea schimbărilor climatice, la securitatea energetică. De altfel, acest domeniu se regăsește printre preocupările dumneavoastră și constituie un subiect-cheie, atât în cooperarea la nivel de parteneriate strategice, cât și la nivel regional.
Vă susțin să intensificați demersurile diplomatice pentru promovarea politicilor guvernamentale în acest domeniu strategic și vital pentru țara noastră.
Am acționat, totodată, pentru creșterea gradului de securitate a cetățenilor în UE, pentru avansarea negocierilor privind reforma politicii europene de azil și migrație, precum și pentru adoptarea unui cadru de sancțiuni ca răspuns la atacurile cibernetice. Acest ultim aspect reprezintă un domeniu asupra căruia vă încurajez să vă implicați din ce în ce mai activ, la nivelul cooperării bilaterale și nu numai, pentru a putea contribui la eforturile existente la nivel european, evidențiind experiența românească.
În ceea ce privește dimensiunea externă a activității noastre, reflectată în cadrul pilonului Europa - actor global, de interes special pentru activitatea dumneavoastră, am acționat pentru a consolida profilul unei Uniuni active și eficiente, implicate în vecinătatea sa și credibile, prin onorarea angajamentelor sale internaționale.
Au fost apreciate la nivel european progresele înregistrate în domenii și zone relevante, precum regiunea Parteneriatul Estic, Balcanii de Vest, regiunea Mării Negre.
Obținerea acestor rezultate a fost posibilă doar datorită unor eforturi consistente, întreprinse de întreg Guvernul. În acest context, Ministerul Afacerilor Externe a jucat, în mod firesc, un rol esențial. Doresc să folosesc acest prilej pentru a vă mulțumi direct şi dumneavoastră și echipelor pe care le conduceți pentru eforturile depuse, pentru dedicarea manifestată pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor Președinției române a Consiliului UE.
În perioada următoare, tematicile europene și cooperarea cu Parlamentul European, Comisia și Consiliul Uniunii Europene rămân prioritare pe agenda guvernamentală, cu accent pe aderarea țării noastre la spațiul Schengen și finalizarea, cât mai curând, a Mecanismului de Cooperare și Verificare.
Din punctul nostru de vedere, eforturile comune la nivel european ar trebui să se mobilizeze pe următoarele patru aspecte principale: promovarea unei creșteri economice incluzive și sustenabile care să contribuie la asigurarea unei convergențe reale în cadrul UE; aprofundarea Pieței unice; garantarea siguranței cetățenilor europeni; definirea unei acțiuni externe eficiente.
Reprezintă, totodată, teme esențiale politicile privind egalitatea de gen, respectiv combaterea intoleranței și antisemitismului.
Doresc să reamintesc înființarea, în acest an, a Comitetului interministerial pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului bazat pe ură și să vă încurajez să contribuiți cu idei și exemple de bune practici la elaborarea unei viitoare strategii naționale în domeniu.
Doamnelor și domnilor,
În 2018-2019 am aprofundat dialogul guvernamental cu majoritatea membrilor în Consiliul Uniunii Europene, continuând cooperarea în domenii sectoriale precum energie, transporturi și securitate, cooperare dublată de negocierea și semnarea unui cadru juridic bilateral corespunzător. De altfel, cu multe dintre statele membre am continuat această agendă în formatul ședințelor comune de guvern. În perioada următoare, vom continua acest gen de reuniuni cu principalii parteneri europeni și regionali.
Am acordat atenție specială pentru continuarea dezvoltării Parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii, iar în convorbirile avute cu vicepreședintele Mike Pence și cu președintele Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, cu ocazia vizitei pe care am efectuat-o în luna martie, am subliniat importanța intensificării schimburilor economice și a sporirii prezenței investiționale americane în România.
Sperăm că în perioada următoare dialogul bilateral va fi dedicat prioritar proiectelor din domeniul energiei, securității și comunicațiilor.
În conformitate cu obiectivul de creștere a rolului României în cadrul NATO, respectiv a contribuției țării noastre la întărirea Alianței, în ianuarie 2019, am avut o vizită de lucru la Bruxelles și o întrevedere cu Secretarul General al NATO. Am oferit Ministerului Apărării Naționale întreg sprijinul pentru atingerea țintelor de investiții asumate.
Am dedicat o atenție prioritară relației cu Republica Moldova, pe fundalul obiectivului de importanţă strategică al României privind susținerea parcursului european al acesteia. În noiembrie 2018, am condus ședința comună a celor două guverne și, luna trecută, am primit vizita la București a noului prim-ministru al Republicii Moldova - prima sa vizită de la preluarea mandatului.
Ulterior, a avut loc deja și o primă reuniune a Grupului de lucru interministerial mixt România – Republica Moldova. S-a convenit astfel concentrarea prioritară asupra unor proiecte concrete în domeniul protecției mediului și apelor, în domeniul educației, culturii, sănătății, afacerilor interne și cooperării transfrontaliere, finanțelor publice, precum și în domeniul telecomunicațiilor.
Am reiterat și subliniez și acum în fața dumneavoastră, rugându-vă să acționați în aceeași linie: România va rămâne cel mai sincer susținător al eforturilor Republicii Moldova în parcursul european.
Vom acționa constant pentru a crește beneficiile acțiunii externe a Uniunii Europene în Republica Moldova.
Pe dimensiunea cooperării regionale, cele trei reuniuni cvadrilaterale pe care le-am avut cu omologii bulgar și elen și cu președintele sârb în ultimele luni au continuat să ofere o platformă de susținere politică pentru proiecte de infrastructură de importanță strategică pentru regiune. Totodată, am utilizat și acest format pentru a susține parcursul european al Balcanilor de Vest. Am încurajat asumarea unui rol activ al României în cadrul Inițiativei celor Trei Mări, precum și în cadrul Strategiei Dunării.
În ceea ce privește Balcanii de Vest, am avut o agendă foarte intensă și aprofundată de dialog cu omologi și alți oficiali din Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, în cadrul unor vizite bilaterale și în marja unor reuniuni multilaterale. România va rămâne un susținător al procesului european al statelor din regiune.
Doamnelor și domnilor,
Anul trecut, am avut cu dumneavoastră un dialog privind mediul economic și de afaceri, pe care îmi doresc să îl continuăm.
După cum cunoașteți, România continuă să înregistreze o creștere economică ridicată, de 3,5 ori peste media Uniunii Europene. Cu o creștere a produsului intern brut de 4,8% în primul semestru din acest an, România se situează pe locul doi în Uniunea Europeană.
Reușim, astfel, să reducem decalajele economice și sociale față de celelalte state europene, în beneficiul cetățenilor români.
Ca urmare a creșterii economice ridicate din ultimii ani, la sfârșitul anului 2018, produsul intern brut pe locuitor din România, raportat la puterea de cumpărare standard, a ajuns să reprezinte 64,4% din media Uniunii Europene.
Sectoarele care au beneficiat de politicile guvernamentale au contribuit semnificativ la creșterea economică și cred că, în cadrul cooperării bilaterale, acestea sunt domenii relevante în care este necesară implicarea dumneavoastră activă și atragerea de parteneri și investitori.
Aș începe cu sectorul construcțiilor, care reprezintă suportul pentru punerea în aplicare a programului de investiții.
Datorită politicii guvernamentale, inclusiv de accelerare a investițiilor, volumul lucrărilor de construcții a înregistrat o dinamică record după criză, respectiv de 23,3% în primul semestru.
Un al doilea sector, în care România are un mare potențial, turismul, are în acest an performanțe notabile, cu o creștere semnificativă a cifrei de afaceri. În activitatea dumneavoastră promovați constant acest domeniu și îmi exprim speranța că această tendință va continua.
Un alt element definitoriu, în consens cu Programul de guvernare, îl reprezintă evoluția serviciilor moderne, respectiv cele de IT și cele științifice și tehnice. Serviciile IT şi-au majorat cifra de afaceri cu 24,4% în primul semestru față de semestrul I 2018.
În ceea ce privește procesul de digitalizare a serviciilor publice, derulăm proiecte finanțate de la buget și din fonduri europene pentru a înregistra noi progrese.
Am continuat și demersurile pentru dotarea cu tehnică de intervenție în situații de urgență, sens în care a fost semnat recent un Acord-cadru de furnizare a unor elicoptere ușoare multifuncționale, echipate adecvat pentru misiuni aero-medicale și de căutare-salvare în mediul montan sau medii greu accesibile. Vor fi achiziționate, într-o primă etapă, 4 astfel de elicoptere, urmate de alte șase.
Totodată, am contribuit la crearea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii și am urmărit reducerea birocrației, prin actele normative adoptate.
Pentru a răspunde deficitului de pe piața forței de muncă, am adoptat o serie de măsuri privind creșterea salariului minim, facilități fiscale și stimularea calificării profesionale.
În acest an, am prevăzut în buget peste 10 miliarde euro pentru investiții publice, îndeosebi pentru infrastructură, educație, sănătate. Iar din fonduri europene mai avem la dispoziție încă 800 milioane euro pentru investiții prin patru programe operaționale. Ne propunem, printre alte priorități, ca în acest an să reabilităm și să modernizăm 280 de unități medicale și 35 de unități de primiri urgențe.
Continuă să se deruleze, cu alocări bugetare consistente, Programul Național pentru Dezvoltare Locală. Sunt finanțate sau în curs de finanțare peste 12.600 de obiective de investiții locale peste 70% dintre aceste fiind în mediul rural.
Fondul de Dezvoltare și Investiții, recent lansat, este un alt instrument de promovare și susținere investițională care are drept scop dezvoltarea armonioasă a tuturor comunităților locale. Sunt depuse peste 3.000 de proiecte, iar pentru 2.265 dintre ele, cu o valoare solicitată la finanțare de 41,24 miliarde de lei s-a făcut deja, o primă evaluare.
Am deblocat și demarat lucrări importante în infrastructura de transport pe care ne dorim să le finalizăm cât ma repede. Recent tronsonul de autostradă Ploiești-Brașov a primit avizul CSAT și a fost inclus în categoria infrastructurii critice. Acest lucru ne va permite o procedură mult mai eficientă și mai rapidă de execuție.
Acum o lună au început lucrările la autostrada Pitești-Sibiu, pe tronsonul Sibiu-Boița unde procedura de licitație s-a încheiat și a fost desemată firma care va face proiectarea și construcția.
Este un proiect important pentru producătorii și agenții economici din zonă. De asemenea, au fost accelerate lucrările la Drumul Expres Pitești-Craiova.
Continuăm să stimulăm investițiile cu impact major în societate, prin programe specifice de ajutor de stat. Unul dintre cele mai importante, care deja este în deplină funcțiune și se bucură de largă apreciere, este ajutorul de stat pentru investițiile semnificative în economie, care se aplică investițiilor mai mari de 1 milion de euro.
Programul a fost simplificat și se desfășoară în sesiune continuă, adică oricând se pot depune solicitări, se evaluează și dacă sunt îndeplinite criteriile finanțarea se acordă rapid. Din septembrie anul trecut, când a fost revitalizat acest program și până acum, am acordat ajutor de stat în valoarea totală de peste 400 de milioane de euro, pentru proiecte de investiții inițiate de 39 de companii, atât românești, cât și străine.
Valoarea totală a investițiilor pentru care s-a acordat acest tip de susținere financiară a depăsit 1,2 miliarde de euro. S-au înființat mii de noi locuri de muncă, în special în domenii de nivel tehnologic ridicat.
Avem în vedere și noi măsuri pentru a simplifica procedurile de accesare a două dintre schemele de ajutor de stat pentru proiectele din domeniul dezvoltării rurale și economie și vom menține finanțarea programelor de tip Start-Up Nation și de încurajare a exporturilor.
În domeniul fondurilor europene, am făcut progrese semnificative, aducând rata de absorbție la 31%, foarte aproape de media europeană, de 34%, după un start european comun dificil.
România a reușit să atragă 9,44 miliarde euro prin cele două importante politici de investiții – cea de coeziune și politica agricolă comună.
Astăzi, România are linii de finanțare deschise în valoare de 94% din alocarea ce i-a revenit ca Stat Membru UE.
Fiindcă banii europeni înseamnă rezultate tangibile pentru cetățenii noștri, dați-mi voie să vă împărtășesc și câteva proiecte semnate într-o perioadă foarte scurtă și de care vor beneficia mulți români. Proiectul pentru continuarea stopării eroziunii costiere și extinderii plajelor României, cu un uriaș impact asupra turismului. De asemenea, podul suspendat peste Dunăre în zona Brăila - un proiect cu implicații deosebite în dezvoltarea regională a unicei noastre Delte a Dunării. Pentru dezvoltarea infrastructurii de apă, România a făcut mari progrese datorită fondurilor nerambursabile. În ultima perioadă, am semnat nenumărate contracte de finanțare, pentru ca cetățenii noștri să aibă acces la astfel de servicii la cele mai înalte standarde europene. Județele Constanța, Timiș, Galați, Satu Mare, Olt sunt doare câteva exemple recente în acest sens.
Întreprinzătorii români beneficiază și ei de fondurile nerambursabile pe care le avem la dispoziție. Până acum, am lansat apeluri de proiecte cu potențiali beneficiari IMM-uri, în valoare de aprox. 3,8 miliarde euro.
De asemenea, peste 8.700 start-up-uri au fost înființate din fonduri europene în perioada actuală de programare.
Această cifră înseamnă noi afaceri dezvoltate și noi perspective pentru tinerii antreprenori români. Ne mai arată că România e în continuă mișcare, dezvoltare și căutare de noi perspective îmbucurătoare pentru noi toți și că fondurile europene sunt valorificate.
Am prezentat câteva evoluții sectoriale pentru că știu că există dezbateri privind capacitatea României de a continua să se dezvolte accelerat fără a fi afectate echilibrele macroeconomice. Vă asigurăm că România va continua să înregistreze o creștere economică ridicată și sustenabilă pentru că luăm măsuri pentru intensificarea investițiilor și stimularea sectorului privat în a investi mai mult în țara noastră.
După cum probabil cunoașteți, am constituit un departament de monitorizare a investițiilor și urmărim săptămânal îndeplinirea angajamentelor asumate de ministere cu privire la proiectele de investiții.
În prezent, România are a doua cea mai mică povară fiscală din Uniunea Europeană, ceea ce arată un mediu fiscal atractiv pentru investitorii străini.
Acest lucru se vede mai ales în evoluția investițiilor străine realizate în România. În primele 6 luni din anul 2019, investițiile străine directe au însumat 2,3 miliarde euro, în creștere cu 30,2% față de perioada corespunzătoare a anului anterior.
În fiecare din ultimii doi ani, a avut un plus de peste 20.000 de societăți comerciale. Prin urmare, investitorii sunt interesați și au încredere să înceapă noi afaceri în România.
Tocmai de aceea, doresc să transmit un mesaj clar: așteptăm mai mult decât oricând o activitate de diplomație economică concentrată asupra promovării cu profesionalism și eficiență a intereselor companiilor românești prezente pe piețele externe.
Fie că vorbim de comerț exterior, de activități de cooperare economică, fie că vorbim despre atragerea de investiții străine în România, de investiții și achiziții ale firmelor românești în alte țări ori de alte tipuri de operațiuni economice, misiunile noastre diplomatice trebuie să-și consolideze statutul de puncte de sprijin pentru toate firmele din România interesate de oportunitățile de pe piețele externe. De interes special, ca obiectiv permanent, este promovarea parteneriatelor public-privat, aspect pe care doresc să vi-l semnalez astăzi din nou.
Am încredere că vă veți implica susținut, programatic, în concretizarea obiectivelor majore de diplomație economică cum ar fi participarea României la axele majore de conectivitate regională și globală, asigurarea securității energetice naționale și participarea la proiectele energetice regionale de interes major.
Candidatura României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică rămâne unul dintre obiectivele de politică externă căruia vă rog să-i acordați susținerea dumneavoastră.
Doamnelor și domnilor,
Doresc să vă asigur de întregul meu sprijin, precum și de cel al echipei guvernamentale. Este în interesul nostru strategic să vă puteți îndeplini misiunea, nu doar cu succes, dar la cel mai înalt nivel al așteptărilor – atât ale dumneavoastră, cât și ale Guvernului. Sunt încrezătoare în capacitatea diplomației române de a contribui semnificativ la dezvoltarea economică și la promovarea intereselor naționale.
Vă doresc succes în misiunea dumneavoastră! Vă mulțumesc!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
