CCR a dezbătut miercuri, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de preşedintele României referitoare la Legea privind completarea unor prevederi ale Legii administraţiei publice locale 215/ 2001, precum şi a unor prevederi ale Legii 340/ 2004 privind prefectul şi instituţia prefectului. În urma deliberărilor, judecătorii, cu unanimitate de voturi, au admis obiecţia şi au constatat că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale.
Lege votată fără drept de Senat. Camera Deputaților trebuia să o adopte
'Curtea a reţinut că, deşi legea cuprinde prevederi care ţin de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor, Senatul este Camera care a adoptat legea criticată, în calitate de Cameră decizională. Potrivit procedurilor parlamentare privind legiferarea, legea trebuia întoarsă la prima Cameră sesizată - Camera Deputaţilor, pentru a decide definitiv, ceea ce nu s-a întâmplat. În consecinţă, Curtea a stabilit că procesul legislativ care a condus la adoptarea legii analizate nu a ţinut cont de criteriile de partajare a competenţelor celor două Camere ale Parlamentului şi nici de modalitatea de soluţionare a conflictelor de competenţe dintre acestea, contrar art.61 şi art.75 alin. (1) şi (5) coroborate cu cele ale art.123 alin. (3) din Constituţie', se arată într-un comunicat al CCR.
Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului.
Principalele modificări legislative care ar fi intrat în vigoare
În sesizarea transmisă de Iohannis în 16 octombrie se arăta că modificările legislative stabilesc că prefectul verifică legalitatea actelor preşedintelui consiliului judeţean, dar şi măsurile întreprinse în baza delegării cu privire la atribuţiile primarului şi ale şefului CJ, în calitatea lor de reprezentanţi ai statului la nivelul unităţii administrativ-teritoriale.
[citeste si]
Preşedintele Klaus Iohannis a apreciat că legea încalcă normele constituţionale referitoare la competenţa legislativă a Camerelor Parlamentului în procedura de legiferare. Astfel, Senatul ar fi trebuit să fie Cameră decizională pentru unele prevederi, iar pentru altele - Camera Deputaţilor.
'Birourile permanente ale celor două Camere au hotărât ca prima Cameră sesizată să fie Camera Deputaţilor. Luând în dezbatere propunerea legislativă, Camera Deputaţilor, în şedinţa din data de 03.06.2015, a respins în integralitate această iniţiativă legislativă care, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (3) din Constituţie, a fost transmisă Senatului. În urma dezbaterilor din cadrul comisiilor permanente şi din plen, Senatul, în şedinţa din data de 21.09.2015, a hotărât adoptarea cu unele modificări a acestei legi şi transmiterea ei spre promulgare preşedintelui României', preciza Administraţia Prezidenţială.
Întoarcerea legii la Camera Deputaţilor, cu privire la articolul II, se impunea cu atât mai mult cu cât acest for respinsese această iniţiativă legislativă, sublinia şeful statului.
Un alt aspect sesizat de preşedinte se referă la faptul că, prin legea trimisă la promulgare, legiuitorul a instituit aceeaşi normă în două acte normative distincte, respectiv Legea nr. 215/2001 şi Legea nr. 340/2004. În plus, cele două norme instituite prin legea dedusă controlului de constituţionalitate reiau o normă deja existentă, dintr-o altă lege distinctă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
