El a arătat că între forul judeţean braşovean şi fostul minister al mediului, apelor şi pădurilor şi actualul minister, condus de Ioan Deneş, a existat o corespondenţă, care a implicat mai multe schimburi de adrese, din 2011 şi până în prezent. Conform lui Veştea, CJ a predat obiectivul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi, dacă ar fi efectuat aceste exproprieri, 'ar fi dublat investiţia'.
Preşedintele CJ Braşov a precizat că, în septembrie 2011, Ministerul Apelor, Pădurilor şi Mediului de la acea vreme a aprobat această investiţie şi s-a dat un ordin de ministru prin care s-au aprobat indicatorii tehnico-economici ai investiţiei. A urmat o procedură de achiziţie derulată de acest minister prin Apa Olt, iar în 2013 s-a semnat un contract cu o firmă şi s-a început şi, ulterior, s-a finalizat procedura de proiectare pentru acest obiectiv. Potrivit lui Veştea, terenurile respective nu puteau fi expropriate decât de către Apa Olt, deoarece se află în zona lor de protecţie. 'Începând cu anul 2016, am făcut mai multe adrese, precum şi diligenţe la ministrul Deneş, dar şi la ministrul Doina Pană. Printr-o adresă din 2017 a apărut o altă idee, precum că noi ar trebui să preluăm investiţia şi să facem noi exproprierile. Dar, să faci acest lucru, ar trebui să existe un proiect. (...)
În 20 martie 2018, printr-o adresă oficială, am fost înştiinţaţi că s-a avizat de către Comisia tehnico-economică de pe lângă minister denumirea obiectivului de investiţii 'lucrări hidrotehnice de apărare împotriva inundaţiilor pe râul Bârsa, pe raza localităţii Ghimbav, judeţul Braşov, faza de elaborare, notă de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea studiului de fezabilitate, a precizat preşedintele CJ. Acesta a subliniat că el însuşi a solicitat în mai multe rânduri urgentarea efectuării acestor lucrări, ultima adresă transmisă fiind în ianuarie 2019, în care solicita, ca, în contextul adoptării bugetului, să se aibă în vedere efectuarea acestora în cursul acestui an. Potrivit lui Veştea, răspunsul ministerului, 'cu semnătura domnului ministru' Ioan Deneş, a venit în 5 aprilie 2019. Conform lui Veştea, CJ Braşov nu va putea face exproprieri de terenuri pentru îndiguirea râului Bârsa, 'pentru că este strict obiectul lor', însă le va realiza pentru alte lucrări pe terenuri din perimetrul aeroportului, cu condiţia să i se precizeze culoarele de lucrări de către reprezentanţii ministerului.
'Noi am fost de nenumărate ori la minister şi am cerut acest lucru. Prin adresa din data de 2 noiembrie 2018 solicităm noi urgentarea lucrărilor anterior menţionate şi revenim cu solicitarea în 16 ianuarie 2019. Este o adresă foarte elaborată, pe care personal am depus-o (...). Aceste lucrări sunt în sarcina lor şi, în situaţia în care se doreşte să fie efectuate de noi, să ne spună culoarele de lucrări (...) Toate aceste lucruri se pot lămuri instituţional şi de bună credinţă. Nu cred că mai e perioada să politizăm aeroportul', a afirmat Veştea. Ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, a declarat joi, la Braşov, că lucrările hidrotehnice necesare a fi efectuate în zona viitorului aeroport nu pot fi demarate din cauza nerealizării exproprierilor de terenuri, demers la care, în 2011, s-a angajat Consiliul Judeţean (CJ) Braşov.
El a explicat că aceste exproprieri sunt necesare deoarece nu se pot executa lucrări hidrotehnice pe alte terenuri decât cele din domeniul public al statului, 'pentru că sunt bani publici'. Conform lui Deneş, pe baza acestui angajament, CJ Braşov transmitea că, în perioada următoare, va face acele demersuri de expropriere a terenurilor, ca ulterior, MAP să poată efectua lucrările. Acesta a subliniat că 'angajamentul este în vigoare şi la ora actuală' şi că, de la acea dată, CJ Braşov nu ar fi transmis niciun alt document pe această temă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
