„Am observat acum vreo 3-4 săptămâni că s-au întors cerșetorii. E criză în Occident, nu-i mai păcălești pe ăia? E plin în București. S-a golit Parisul și pe perioada verii se întorc cum se întorc muncitorii din construcții?”, a spus Val Vâlcu în emisiunea „Nod în papură” de la DC News.
„Nu știu, e clar că nouă ni se sugerează această imagine că Europa duduie. Europa se simte prost. Noi ne simțim prost, dar suntem obișnuiți să ne simțim prost, nu e chiar așa de rău. Dacă neamțul a fost cu mașina la serviciu, în ultimii 30 de ani, acum nu i se pare atât de amuzant că trebuie să meargă cu metroul”, a explicat Alfred Bulai.
„Apropo de televiziune, ei se uită la 10-15-20 de euro abonament la cablu. Rămân cu televiziunile publice și atât. În schimb, românii sunt generoși, spun: "Cum adică să n-am cablu? Cum să n-am canale de filme? Cum să n-am canale de sport? Să le am pe toate!”, a mai spus Vâlcu.
În Occident dacă se taie lumina e dezastru. Noi, românii, suntem pregătiți
„Adevărul e undeva la mijloc. Revenind la discuție, dacă anunți Occidentul că se taie lumina... e dezastru. La noi a fost comunism, ce mare șmecherie că se oprește lumina. Bine, tinerii noștri care nu au amintiri din perioada aia se supără”, a continuat Bulai.
„Ce, i-a tăiat lumina? El avea de făcut ceva la laptop. Tu îți dai seama care e drama tăierii luminii? "M-a prins cu telefonul descărcat!”, a răspuns Vâlcu.
„Când cobori de la un nivel înalt și o iei înapoi e neplăcut. Când ai experiențe neplăcute nu este atât de dramatic, dar repet este în funcție de vârstă, dacă ai trăit sau nu acele experiențe. Ce vreau să spun este că diferențele sunt mari între noi și Occident într-un anumit aspect. Noi avem în continuare o cultură a supraviețuirii care ne face să ne descurcăm. Acolo, dacă trebuie să respect regula, respect regula.
Un coleg de facultate a stat zece ani în Anglia și s-a întors semi-englez în România. Mi-a zis că în primele șase luni a fost cuminte și a stat la coadă, apoi și-a dat seama că este totuși idiot. Într-o cultură de supraviețuire, când oamenii "se descurcă", e cam greu să respecți regulile sau să fii fanul lor”, a mai precizat sociologul.
Cum s-au descurcat studenții români să revină din Italia
„Ca să dau un exemplu, a început pandemia în Italia și s-a închis totul. Erau oameni care plângeau în gară că voiau să fugă din Milano înainte să se închidă și nu mai erau locuri în tren. Dacă erau românași, stăteau ei că n-au locuri? Se urcau în tren. Am avut studenți în Erasmus, i-a prins pandemia acolo. Toți au ajuns în România fără probleme, nici nu s-a pus problema. Lumea din Est este mai obișnuită cu neîncrederea în autorități, e și mai suspicioasă față de orice fel de date. Stilul ăsta s-a continuat și în anii ’90, au prins și cei care sunt mai tineri. Te adaptezi mai repede. Cerșetorii noștri nu știu de ce vin, dar vor pleca din nou. Să știi că cerșetorii noștri au mers prin Europa mai mult decât miniștrii de Externe ai României.
Cerșetorii nu erau chiar așa la modă până la căderea comunismului în Europa, iar cei mai mulți sunt depășiți. Îmi povestea un fost ministru de Interne că a fost în anii 2000 la un schimb de experiențe cu Finlanda. Șeful poliției la nivel național de acolo, un fel de ministru, le spunea alor noștri că specialiștii lor au făcut o descoperire senzațională. Apropo de cerșetori, că aveau foarte mulți, a zis: "Știți că ei nu sunt singuri și că au pe unii care-i coordonează?". Îți dai seama ce descoperire făcuseră ei!”, a mai explicat Bulai.
Bancul momentului
„Vreau să închei cu bancul momentului: Cerșea una cu un copil în brațe: "Dă-mi și mie 10 lei pentru ăsta micu". Deschide un șofer geamul, îi întinde bancnota, închide geamul. Ea ciocăne iarăși în geam. "Ce faci, nu-l iei?”, a conchis Vâlcu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
