"În același timp, 64% dintre respondenții care au participat la studiul reprezentativ național consideră că în școli ar trebui să fie predată și istoria religiilor", se precizează într-un comunicat al Reveal Marketing Research remis Agerpres.
În ceea ce privește religia, bărbații sunt cei care dezaprobă în mai mare măsură caracterul obligatoriu al acestei materii. La nivel regional nu se observă diferențe semnificative ale percepției față de tematica investigată. Studiul relevă însă că nu există diferențe statistice de atitudine între grupurile de apartenență religioasă.
Pe de altă parte, analiza Reveal Marketing Research arată că 7 din 10 români consideră că religia ar trebui să fie predată de absolvenți ai facultăților de teologie. "Așadar, indiferent de caracterul obligatoriu al predării acestei materii în școli, cei mai mulți dintre respondenți văd ca fiind necesară predarea de către o autoritate în domeniul respectiv", se mai arată în comunicat.
Citește și: Religia în școli, dispută artificială. Ana Birchall despre rolul esențial al religiei
Cât privește nivelul studiilor, ideea predării religiei ca materie obligatorie este susținută într-o mai mare măsură de persoanele cu studii primare și medii față de cele cu studii superioare.
Din analiza aspectelor investigate în rândul populației au reieșit trei segmente omogene care definesc curente de gândire diferite. Cel mai numeros segment, al celor interesați de religie, acoperă jumătate din populația României. Este vorba despre acele persoane pentru care primează ca importanță atât predarea religiei în mod obligatoriu, dar și predarea materiei de către un teolog. Din rândul acestora fac parte preponderent femeile (58%), persoanele cu studii medii (56%) și cele care au copii (56%), arată studiul.
Următorul segment ca pondere este al celor interesați de calitatea informațiilor (35%), aceștia punând accentul pe predarea religiei de către o autoritate avizată. În cazul de față o astfel de autoritate este reprezentată de absolvenții facultăților de teologie. Cei care sunt în mai mare măsură de acord ca religia să fie predată de absolvenți ai facultăților de teologie sunt bărbații (39%) și persoanele cu studii superioare (40%).
Citește și: Știință versus religie. "O falsă problemă! Științele moderne vin și explică cele create de Dumnezeu"
Al treilea segment, al celor interesați de cultură generală (14%) îi caracterizează pe aderenți ca fiind de acord cu ideea conform căreia în școli ar trebui să se predea istoria religiilor. Aceștia sunt mai degrabă bărbații (17%), cei cu studii superioare (19%) și persoanele care declară că au alte religii decât cea creștin-ortodoxă.
"Se poate trage concluzia că bărbații și persoanele cu studii superioare sunt interesați de o educație religioasă oferită de persoane cu vocație, absolvenți ai facultăților de teologie. De asemenea, aceste categorii de persoane susțin mai degrabă instruirea elevilor în spiritul dobândirii cunoștințelor de cultură generală prin acordul cu predarea istoriei religiilor", se mai arată în comunicat.
Potrivit studiului, una dintre concluziile principale este aceea că, în general, la nivelul populației din România, predarea religiei în școli este un lucru dezirabil.
Studiul a fost realizat telefonic (CATI — Computer Assisted Telephonic Interviews), în perioada 30 martie — 2 aprilie, pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1.000 de persoane cu vârsta peste 18 ani, marja de eroare fiind de plus/ minus 3,1%.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
