Ca urmare a războiului din Ucraina şi deciziilor pripite ale Uniunii Europene de a impune sancţiuni Rusiei, blocul comunitar se confruntă cu o perioadă de "crize şi incertitudini, notează parlamentarii ungari în rezoluţia adoptată cu 130 de voturi pentru, 50 împotrivă şi 7 abţineri.
Legislativul de la Budapesta propune ca tratatele europene să recunoască rădăcinile creştine ale Europei şi cultura acesteia, iar toate naţiunile să poată decide cu cine doresc să trăiască, referire la opoziţia Ungariei faţă de primirea migranţilor.
Parlamentul ungar reafirmă şi opoziţia sa faţă de obiectivului unei Uniuni tot mai strânse şi cere să-i fie interzis blocului comunitar să contracteze noi împrumuturi, după cele angajate de Comisia Europeană în numele statelor membre pentru finanţarea planului european de relansare.
De asemenea, Comisia Europeană trebuie să fie o instituţie neutră din punct de vedere politic şi ideologic, mai notează parlamentarii ungari în rezoluţia lor.
În schimb, ei pledează pentru constituirea unei armate europene comune.
Rezoluţia Budapestei mai propune delegarea europarlamentarilor de către parlamentele naţionale ale statelor UE şi ca protejarea drepturilor minorităţilor etnice să fie înscrisă în tratatele europene.
În fine, parlamentarii ungari cer în document consolidarea perspectivei de integrare europeană a statelor din zona Balcanilor Occidentali, notează Agerpres.
Oprirea gazului din Rusia ar duce cele mai vulnerabile țări din UE în recesiune, avertizează FMI
Fondul transmite că PIB-ul din Ungaria, Slovacia și Republica Cehă ar scădea cu până la 6%, Italia, Germania și Austria fiind, de asemenea, puternic afectate.
O oprire totală a furnizării de gaze rusești ar reduce PIB-ul în cele mai vulnerabile țări din UE cu până la 6% și le-ar arunca în recesiune, a avertizat Fondul Monetar Internațional, potrivit The Guardian.
Pe fondul speculațiilor conform cărora președintele rus, Vladimir Putin, va menține conducta Nord Stream 1 închisă când întreținerea anuală de rutină se încheie la sfârșitul acestei săptămâni, FMI a transmis că Europa nu are un plan cuprinzător pentru a face față penuriei, creșterilor suplimentare ale prețurilor la energie și impactului asupra creșterii.
Fondul cu sediul la Washington a identificat Ungaria, Slovacia și Republica Cehă drept cele trei țări ale UE care ar putea suferi cel mai mult, dar a spus că și Italia, Germania și Austria vor avea efecte semnificativ.
„Perspectiva unei opriri totale, fără precedent, alimentează îngrijorarea cu privire la penuria de gaze, creșterea prețurilor și majorarea impactului economic. Chiar dacă factorii de decizie se mișcă rapid, le lipsește un plan coerent pentru a gestiona și a minimiza impactul”, au transmis oficialii FMI într-o postare pe blog.
„Cercetările noastre arată că, în unele dintre cele mai afectate țări din Europa Centrală și de Est, în cazul unei penurii de până la 40% din consumul de gaze, produsul intern brut ar putea să se micșoreze cu până la 6%.
„Efectele, totuși, ar putea fi atenuate prin asigurarea aprovizionării alternative și a surselor de energie, atenuarea blocajelor în infrastructură, încurajarea economiilor de energie, protejând în același timp gospodăriile vulnerabile și extinderea acordurilor de solidaritate pentru a împărți gazul între țări.”
FMI a spus că infrastructura energetică a Europei și aprovizionarea globală au făcut față până acum unei scăderi de 60% a livrărilor de gaze rusești din iunie anul trecut, dar a subliniat costurile potențiale în cazul în care Kremlinul ar răspunde sancțiunilor occidentale prin „arma” aprovizionării cu energie.
Invazia Ucrainei de către Rusia a determinat deja fondul să reducă prognoza de creștere pentru economia globală la 3,6% în acest an și va anunța o nouă retrogradare în cursul acestei luni.
Consumul total de gaze, în primele trei luni ale anului 2022, a scăzut cu 9% față de anul anterior, iar surse alternative au fost utilizate, în special gaze naturale lichefiate (GNL) provenite de pe piețele globale.
„Cercetările noastre sugerează că o reducere de până la 70% a gazului rusesc ar putea fi gestionată pe termen scurt prin accesarea aprovizionării alternative și a surselor de energie și având în vedere reducerea cererii de la prețurile ridicate anterior”, a spus FMI.
„Cu toate acestea, diversificarea ar fi mult mai grea într-o oprire totală. Blocajele ar putea reduce capacitatea de a redirecționa gazul în Europa, din cauza capacității insuficiente de import sau a constrângerilor de transport.”
FMI a spus că, în cazul unei închideri totale, UE ar putea suferi o scădere a producției economice de aproape 3% în următoarele 12 luni. Unele țări, precum Suedia, Danemarca și Grecia, aceasta ar avea un impact redus sau deloc asupra creșterii, dar Italia, din cauza dependenței mari de gaze în producția de energie electrică, ar putea suferi o lovitură de peste 5%.
„Efectele asupra Austriei și Germaniei ar fi mai puțin severe, dar totuși semnificative, în funcție de disponibilitatea surselor alternative și de capacitatea de a reduce consumul de gaz al gospodăriilor”, a transmis fondul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
