"UE ar trebui să nu mai vorbească despre al optulea pachet de sancţiuni, ar trebui să nu mai semnaleze măsuri care nu ar face decât să adâncească criza furnizării de energie", a afirmat şeful diplomaţiei ungare pe marginea Adunării Generale a ONU de la New York, conform unui comunicat transmis de Ministerul de Externe al Ungariei.
După o întâlnire informală a Consiliului de Afaceri Externe, Szijjarto a mai spus că sancţiunile introduse până acum "au afectat fără îndoială Europa mult mai mult decât Rusia", deoarece ele au dus la o creştere a inflaţiei şi a costurilor la utilităţi pe continent, potrivit agenţiei ungare de presă MTI.
El a declarat de asemenea că "marea majoritate" a lumii din afara Europei a înţeles că efectele sancţiunilor sunt mult mai dure decât efectele războiului, deoarece provocările cu care se confruntă lumea în prezent sunt un rezultat al sancţiunilor, şi nu al războiului.
"Indiferent dacă ne place sau nu în Europa, această opinie s-a dezvoltat în marea majoritate a lumii din afara Europei", a subliniat Szijjarto.
UE a blocat active în valoare de 14,5 miliarde de euro ale unor personalităţi ruse în cadrul sancţiunilor adoptate ca răspuns la războiul din Ucraina, dar mai multe ţări, printre care Ungaria, nu au contribuit la acest efort, a afirmat duminică comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders,
"Trebuie să facem o presiune foarte puternică" asupra Ungariei, deoarece "putem presupune că legăturile (sale) foarte strânse cu Rusia o împiedică să acţioneze", a declarat el într-un interviu acordat postului de televiziune francez LCI.
Ungaria a blocat active ruseşti de "puţin peste 3.000 de euro", a precizat el.
Premierul ungar naţionalist Viktor Orban a întreţinut în ultimii ani legături strânse cu preşedintele rus Vladmir Putin, iar această colaborare a fost menţinută în ciuda invaziei ruse din Ucraina.
Budapesta a anunţat astfel la sfârşitul lunii august un acord cu gigantul rus Gazprom pentru a primi livrări suplimentare, într-un moment în care alte ţări europene se confruntă cu o reducere bruscă a cantităţilor furnizate. Guvernul ungar cooperează şi cu conglomeratul rus Rosatom pentru construcţia a două noi reactoare nucleare.
Primele semne de succes ale presiunilor UE asupra Ungariei: Guvernul de la Budapesta a înaintat în parlament primul proiect de lege anticorupţie
Comisia Europeană a recomandat duminică suspendarea unor fonduri de 7,5 miliarde de euro din cauza a ceea ce consideră a fi eşecul Ungariei de a combate corupţia şi de a respecta statul de drept.
Bruxellesul a stabilit de asemenea o serie de cerinţe pe care Ungaria trebuie să le îndeplinească pentru a accesa finanţarea, inclusiv o nouă legislaţie, şi despre care Budapesta a spus că vor fi respectate.
Ministrul Justiţiei, Judit Varga, a scris pe pagina sa de Facebook că a înaintat primul proiect de lege în parlament, în contextul în care guvernul "se va concentra pe pregătirea şi implementare angajamentelor (faţă de UE) în următoarele săptămâni şi luni".
"Ungaria va putea intra în 2023 fără să piardă fonduri UE", a precizat Judit Varga.
Proiectul de lege modifică legislaţia cu privire la cooperarea Ungariei cu biroul antifraudă al UE, OLAF, garantând că OLAF primeşte sprijin din partea reprezentanţilor autorităţii fiscale ungare în investigaţiile sale asupra proiectelor finanţate de UE şi obţine acces la date şi documente la faţa locului.
În plus, propunerea schimbă regulile privind fundaţiile de management al activelor statului, obligându-le explicit să lanseze licitaţii de achiziţii publice pentru proiecte şi să înăsprească regulile privind conflictul de interese în managementul lor.
Cazul Ungariei este primul în cadrul unui nou mecanism al UE menit a proteja mai bine statul de drept şi a combate corupţia în blocul comunitar.
Premierul naţionalist Viktor Orban, aflat la putere din 2010, a avut dispute în mod repetat cu Bruxellesul în legătură cu politicile sale despre care Comisia Europeană susţine că erodează democraţia, notează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
