Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a votat miercuri să plaseze Ungaria sub o procedură de monitorizare consolidată din cauza "problemelor legate de statul de drept", care, în opinia APCE, rămân "fără răspuns", a anunţat aceasta într-un comunicat, notează AFP.
Parlamentarii Consiliului Europei, reuniţi săptămâna aceasta pentru sesiunea de toamnă a Adunării sale, au votat (95 de voturi pentru, 25 împotrivă, o abţinere) pentru demararea procedurii de monitorizare completă (full monitoring procedure) împotriva Budapestei, potrivit comunicatului Adunării.
Această procedură "implică vizite regulate ale doi raportori APCE, un dialog permanent cu autorităţile şi evaluări periodice ale măsurii în care un stat membru îşi onorează obligaţiile şi angajamentele faţă de Consiliul Europei", a precizat APCE, potrivit căreia "problemele de lungă durată legate de statul de drept şi democraţia" din ţară "rămân în mare parte fără răspuns".
Ungaria, unde premierul ultraconservator Viktor Orban este la putere din 2010, se alătură altor zece state membre ale Consiliului Europei aflate în prezent sub control similar: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bosnia şi Herţegovina, Georgia, Republica Moldova, Polonia, Serbia, Turcia şi Ucraina, a detaliat APCE în document.
Într-o rezoluţie bazată pe un raport, Adunarea subliniază în special "folosirea pe scară largă a legilor cardinale, care necesită majorităţi de două treimi" şi care "restrâng sever pluralismul politic, (...) marcă a unui sistem democratic".
În plus, cadrul electoral al Ungariei "nu garantează condiţii echitabile care să conducă la alegeri corecte", a afirmat APCE, menţionând, în acelaşi timp, că, "luna trecută, au fost aduse o serie de 17 modificări legilor existente care vizează îmbunătăţirea funcţionării instituţiilor democratice, consolidarea transparenţei şi ( ...) regulilor privind conflictele de interese".
APCE a invitat, de asemenea, "autorităţile ungare să solicite expertiza organismelor competente ale Consiliului Europei cu privire la aceste schimbări", potrivit comunicatului citat de agenţia France Presse, scrie Agerpres.
Forintul unguresc e în cădere liberă, iar Budapesta dă semne că ar vrea aderarea la euro, în timp ce amenință cu ieșirea din Uniunea Europeană
Ungaria ar putea să solicite aderarea la ERM-2, anticamera zonei euro, în acest an sau anul următor, a declarat marţi ministrul Finanţelor, Mihaly Varga, în contextul în care oficialii de la Budapesta încearcă să găsească modalităţi pentru a opri prăbuşirea forintului care creează pagube economiei, transmite Bloomberg.
Mihaly Varga a spus că Executivul de la Budapesta ar putea lua în considerare o solicitare de aderare la mecanismul ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb - n. r.)., care blochează moneda unei ţări într-un interval fix de schimb în raport cu moneda euro, dacă şi când va ajunge la un acord referitor la deblocarea fondurilor europene.
Deşi Varga a subliniat că aceasta nu înseamnă în mod necesar că Ungaria va adopta moneda euro în curând, simpla menţionare a unor discuţii cu privire la paşi spre moneda unică reprezintă o modificare radicală de poziţie din partea Guvernului condus de Viktor Orban. În repetate rânduri, atât premierul Viktor Orban cât şi aliaţii săi au vorbit despre revizuirea statutului Ungariei de ţară membră a Uniunii Europene, din cauza conflictelor cu Bruxelles-ul pe tema statului de drept (citește continuarea AICI).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
