UPDATE
Potrivit unui comunicat al poliţiei, incidentul a avut loc în primele ore ale zilei de joi la fabrica de rachete Pivdenmaş din oraşul Dnipro (centru) în timp ce erau armele le erau înmânate gardienilor. Patru militari şi o civilă au fost ucişi de soldat, înarmat cu o puşcă de asalt AK-47 şi 200 de cartuşe.
Ministrul de interne Denis Monastirski l-a numit pe soldat drept Artem Riabciuk şi a spus că va suporta 'cea mai strictă responsabilitate prevăzută de lege'. Monastirski a precizat că va fi înfiinţată o comisie specială pentru a investiga toate împrejurările care ar fi putut conduce la crimă. Viceministrul de interne Anton Geraşcenko a declarat că ancheta se va concentra asupra motivului autorului crimei.
'În primul rând va fi studiată chestiunea dacă militarul s-a confruntat cu presiuni psihologice în echipa' sa, a spus Geraşcenko. Anchetatorii ar urma să investigheze şi modul în care soldatul a trecut examenul medical în urma căruia i s-a permis să aibă acces la arme.
Știrea inițială
Un soldat al Gărzii Naţionale a Ucrainei a deschis focul asupra camarazilor săi din motive necunoscute într-o fabrică de rachete, ucigând cinci dintre ei şi rănind alţi cinci înainte de a fugi cu arma sa, a anunţat joi Ministerul de Interne, citat de France Presse şi Reuters.
'Un membru al Gărzii Naţionale a Ucrainei a tras cu o puşcă de asalt Kalaşnikov în gărzile fabricii, apoi a fugit cu arma din dotare. Drept urmare, cinci persoane au fost ucise şi alte cinci rănite', a precizat ministerul într-un comunicat.
Incidentul a avut loc joi dimineaţă devreme în oraşul Dnipro la fabrica de rachete Pivdenmaş, potrivit comunicatului. Poliţia îl caută pe soldatul fugar.
Citește și: Washingtonul a transmis Beijingului că o agresiune rusă împotriva Ucrainei comportă riscuri pentru securitatea mondială
O eventuală agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă o ameninţare la adresa securităţii şi economiei mondiale, a avertizat secretarul de stat american Antony Blinken într-o convorbire telefonică, joi, cu omologul său chinez Wang Yi, care a invitat părţile la calm, potrivit AFP şi Reuters.
'Secretarul Blinken a subliniat riscurile mondiale pentru securitate şi economie care ar decurge dintr-o nouă agresiune rusă împotriva Ucrainei şi a menţionat că detensionarea şi diplomaţia reprezintă calea responsabilă de urmat', a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, în urma apelului telefonic între Blinken şi omologul său chinez Wang Yi.
Referitor la Ucraina, şeful diplomaţiei chineze - a cărui ţară va găzdui la începutul lunii februarie Jocurile Olimpice de Iarnă, ce sunt boicotate de SUA - a apărat joi 'preocupările rezonabile' ale Rusiei pentru securitatea sa, notează AFP. Wang Yi a subliniat că toate părţile implicate în problema legată de Ucraina trebuie să-şi păstreze calmul şi să se abţină de la acţiuni de natură să amplifice tensiunea şi să exacerbeze criza, potrivit Reuters.
'Lansăm tuturor părţilor un apel la calm, să se abţină de la creşterea tensiunilor şi de la escaladarea crizei', a declarat Wang, potrivit unui comunicat difuzat de Ministerul de Externe chinez. Wang a apreciat că 'preocupările rezonabile ale Rusiei în materie de securitate trebuie luate în serios şi să primească o rezolvare'.
Fără a numi explicit NATO, ministrul de externe chinez a declarat că 'securitatea regională nu poate fi garantată prin consolidarea sau extinderea blocurilor militare'. Securitatea unei ţări nu poate să se facă în detrimentul securităţii altor ţări, iar securitatea regională nu poate fi garantată prin întărirea sau chiar extinderea blocurilor militare, i-a transmis ministrul de externe chinez omologului său american, potrivit Reuters.
Washingtonul şi aliaţii săi europeni acuză Rusia de pregătirea unei invazii în Ucraina
Washingtonul şi aliaţii săi europeni acuză Moscova de pregătirea unei invazii în Ucraina, după comasarea a peste 100.000 de soldaţi în apropiere de frontierele statului vecin. Rusia dezminte orice intenţie belicoasă, dar cere NATO să se angajeze să refuze aderarea Ucrainei la Alianţă, cerere respinsă de Occident, precum şi retragerea trupelor şi armamentului NATO din Europa de Est pe aliniamentele de până în 1997.
SUA şi NATO au respins aceste solicitări, dar s-au declarat pregătite să discute astfel de teme precum controlul armelor şi măsuri de consolidare a încrederii. Washingtonul a avertizat Moscova împotriva unei invazii în Ucraina, îndemnând cele două ţări să revină la un set de pacte cunoscute ca Acordurile de la Minsk I şi Minsk II, semnate în 2014 şi, respectiv, 2015 pentru a pune capăt conflictului cu rebelii separatişti din estul Ucrainei.
Dar o serie de măsuri politice şi militare stabilite prin Acordurile de la Minsk II nu au fost puse în practică, Rusia insistând că nu este parte a conflictului şi deci nu se află sub incidenţa prevederilor acestui pact, a cărui implementare o cere doar Kievului, pe care îl îndeamnă să discute direct cu rebelii separatişti, ceea ce a dus la blocaj, notează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
