Chiar și un război nuclear la scară mai mică între Pakistan și India ar devasta rezervele de alimente și ar reduce producția globală cu 7% în cinci ani, ceea ce ar ucide până la 2,5 miliarde de oameni. Insecuritatea alimentară în aceste cazuri ar fi mai mortală decât exploziile nucleare, prezice studiul.
„Datele ne spun un lucru: trebuie să prevenim un război nuclear”, a declarat specialistul în climă Alan Robock, coautor al studiului, într-un comunicat.
Cercetătorii au examinat modul în care tiparele vântului ar putea răspândi fumul și focul rezultate din atacurile nucleare, dar și cum cerul ar putea ajunge aglomerat cu nori care vor acoperii țările cunoscute drept marii exportatori de alimente, cum ar fi Statele Unite și China. Lipsa luminii solare ar prăbuși recoltele și ar putea duce la o scădere cu 90% a recoltelor la nivel mondial, în termen de patru ani de la un conflict între marile puteri nucleare.
Invazia Ucrainei de către Rusia și intensificarea exercițiilor militare chineze în apropiere de Taiwan au reînnoit temerile de conflict nuclear. După izbucnirea războiului în Ucraina, președintele rus Vladimir Putin a spus că forțele sale nucleare sunt „pregătite pentru luptă”, stârnind temeri de un posibil conflict nuclear cu Occidentul la 30 de ani de la încheierea Războiului Rece. (Oficialii ruși au încercat ulterior să atenueze avertismentul lui Putin.)
China a efectuat numeroase exerciții în jurul Taiwanului în urma călătoriilor recente ale parlamentarilor americani pe insulă. Instabilitatea în strâmtoarea Taiwan vine în timp ce experții occidentali avertizează că Beijingul accelerează acumularea arsenalului său nuclear.
Războiul nuclear ar agrava amenințările existente la adresa securității alimentare. Schimbările climatice, războiul din Ucraina și pandemia de coronavirus au perturbat deja grav producția mondială de alimente. Un record de 345 de milioane de oameni din întreaga lume se confruntă cu insecuritate alimentară, o creștere de aproape 200 de milioane în comparație cu nivelurile dinaintea pandemiei, potrivit Programului Alimentar Mondial.
Ca răspuns, țări precum India și Malaezia au exporturi limitate de grâu și pui. Frica de conflict global – indiferent dacă ar putea fi implicate arme nucleare – și insecuritatea alimentară care ar rezulta ar putea determina țările să limiteze și mai mult exporturile sau să stocheze aprovizionarea cu alimente.
„Impactul psihologic poate fi mai mare decât daunele materiale”, a spus William Chen, profesor de științe alimentare la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore și directorul unui program de siguranță alimentară afiliat guvernului.
Pentru a se pregăti de o mai mare instabilitate globală, a adăugat el, țările trebuie să se îndepărteze de agricultura tradițională și să își diversifice sursele de hrană. Creșterea ciupercilor, agricultura în interior și producția de proteine din insecte sau alimentele cu microalge ar putea oferi alternative.
„Acestea nu necesită atât de mult spațiu”, a spus Chen. „Pot fi cultivate în bucătărie, într-un spațiu subteran și se pot baza mai puțin pe un mediu expus războiului nuclear.”
Ce se întâmplă dacă centrala nucleară Zaporojie explodează? Scenarii posibile. "Va fi un nor, dar nu veți putea să-l vedeți"
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a tras un semnal de alarmă cu privire la bombardamentele care au loc la centrala controlată acum de ruși, spunând că situația actuală prezintă un mare risc și ar putea duce la un "dezastru nuclear".
Atât Rusia, cât și Ucraina s-au acuzat reciproc de atacul centralei și de "terorism nuclear", AIEA cerând "cea mai mare reținere" în acea zonă.
Centrala nucleară Zaporojie este cea mai mare centrală din Europa și printre cele mai mari 10 din lume; generează jumătate din energia nucleară a Ucrainei. Uzina are o capacitate totală de aproximativ 6.000 de megawați, suficientă pentru aproximativ patru milioane de locuințe. Este situată în stepa de sud a Ucrainei de pe râul Nipru, la aproximativ 550 km la sud-est de capitala Ucrainei, Kiev, și la aproximativ 525 km la sud de Cernobîl, locul celui mai grav accident de centrală nucleară din lume, produs în 1986. În prezent, uzina este operată de personalul ucrainean, dar unitățile militare ruse păzesc instalația.
Potrivit AIEA, centrala are șase reactoare răcite cu apă, proiectate în perioada sovietică și care conțin uraniu 235, fiecare având o capacitate netă de 950 de megawați.
Uzina Zaporojie este, de asemenea, situată la aproximativ 200 km de Crimeea, pe care Rusia a anexat-o în 2014. Marțea trecută operatorul ucrainean Energoatom a declarat că forțele ruse care ocupă zona se pregătesc să "conecteze centrala la rețeaua electrică din Crimeea". Michael Black, directorul Centrului de Inginerie Nucleară de la Imperial College London, a declarat pentru Al Jazeera că principala preocupare este legată de faptul că o conectare a centralei la rețeaua de electricitate din Crimeea ar putea întrerupe alimentarea externă a reactoarelor.
"Aveți nevoie de acea putere pentru a asigura răcirea reactoarelor... Atâta timp cât acele generatoare funcționează, atunci totul este bine. (...) Este încurajator să vezi că rușii vor să folosească electricitatea; asta înseamnă că nu vor să deterioreze centrala electrică.", a spus el.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
