În 2015, David Hole făcea prospectări în parcul regional Maryborough, lângă Melbourne, Australia. Înarmat cu un detector de metale, a descoperit ceva ieșit din comun – o piatră foarte grea, roșiatică, care se afla la adâncime mică în pământul lutos al locului, potrivit Science Alert.
A luat-o acasă și a încercat toate modalitățile posibile pentru a o sparge, crezând că în interiorul ei se afla o pepită de aur. PArcul regional Maryborough se află în regiunea Goldfields, unde goana australiană a aurului a atins apogeul în secolul al XIX-lea.
Pentru a sparge roca, Hole a încercat cu un ferăstrău pentru pietre, un polizor unghiular, un burghiu a stropit obiectul cu acid. În final, nici măcar cu un baros nu a putut face o crăpătură. Asta pentru că ceea ce se străduia atât de mult să deschidă nu era o pepită de aur.
După cum a aflat ani mai târziu, era un meteorit rar.
„Avea un aspect sculptat”, a declarat geologul Dermot Henry pentru The Sydney Morning Herald în 2019.
„Aceasta se formează când trec prin atmosferă, se topesc în exterior, iar atmosfera sculptează”, a adăugat el.
Incapabil să spargă roca, dar încă intrigat, Hole a dus pepita la Muzeul din Melbourne pentru identificare.
„M-am uitat la o mulțime de roci considerate meteoriți”, a spus Henry pentru Channel 10 News.
De fapt, după 37 de ani de lucru la muzeu și de examinare a mii de roci, Henry a spus că doar două dintre obiectele studiate s-au dovedit a fi meteoriți adevărați.
Roca găsită de Hole a fost unul dintre ei.
Cercetătorii au publicat o lucrare științifică care descrie meteoritul vechi de 4,6 miliarde de ani, pe care l-au numit Maryborough după orașul din apropierea unde a fost găsit.
Cântărește 17 kilograme, iar după ce au folosit un ferăstrău cu diamant pentru a tăia o bucată mică, cercetătorii au descoperit că acesta avea în compoziția sa un procent ridicat de fier.
„Meteoriții oferă cea mai ieftină formă de explorare a spațiului. Ei ne transportă înapoi în timp, oferind indicii despre vârsta, formarea și chimia sistemului nostru solar (inclusiv Pământul)”, a spus Henry.
„Unii oferă o privire asupra interiorului adânc al planetei noastre. În unii meteoriți, există „praf de stele” chiar mai vechi decât sistemul nostru solar, ceea ce ne arată cum se formează și evoluează stelele pentru a crea elemente ale tabelului periodic.
„Alți meteoriți rari conțin molecule organice, cum ar fi aminoacizii, elementele de bază ale vieții”, mai spun cercetătorii.
Deși oamenii de știință nu știu încă de unde a venit meteoritul și de cât timp ar fi putut fi pe Pământ, au unele ipoteze.
Sistemul nostru solar a fost cândva un morman de praf și roci de condrită. În cele din urmă, gravitația a atras acest material în planete, dar resturile au ajuns în mare parte într-o centură uriașă de asteroizi.
„Cel mai probabil, acest meteorit particular a venit din centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter și a fost scos de acolo de unii asteroizi care se ciocnesc unul de celălalt, apoi într-o zi s-a izbit de Pământ”, a spus Henry pentru Channel 10 News.
Datarea cu carbon sugerează că meteoritul a fost pe Pământ între 100 și 1.000 de ani și au existat o serie de observații de meteori între 1889 și 1951 care ar putea corespunde cu sosirea lui pe planeta noastră.
Cercetătorii susțin că meteoritul Maryborough este mult mai rar decât aurul, ceea ce îl face mult mai valoros pentru știință. Este unul dintre cei 17 meteoriți înregistrați vreodată în statul australian Victoria și este a doua cea mai mare masă condritică, după un specimen uriaș de 55 de kilograme identificat în 2003.
„Acesta este doar al 17-lea meteorit găsit în Victoria, în timp ce au fost găsite mii de pepite de aur”, a declarat Henry pentru Channel 10 News.
Here's a story of how an Australian man's tryst with a golden meteorite helped unearth a scientific treasure that was older than the earth!
— The Weather Channel India (@weatherindia) November 30, 2021
Read: https://t.co/FrC7sLy9Bm
????: Melbourne Museum
Thread???? pic.twitter.com/u3NfQ6CYeK
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
