Forțele ruse, încercuite de militarii ucraineni în regiunea Donețk
Forţele ucrainene au încercuit mii de militari ruşi în Liman, un oraş strategic din regiunea Doneţk. Pierderea acestei localităţi ar reprezenta o nouă înfrângere severă pentru Rusia şi, totodată, prima de după anexarea a patru regiuni ucrainene, inclusiv Doneţkul.
Gruparea rusă din Liman este încercuită, a declarat astăzi un purtător de cuvânt al armatei ucrainene, care a precizat că rușii din oraş au făcut câteva încercări de a sparge încercuirea, dar au suferit pierderi grele, iar unii dintre ei au început să se predea. Reuters notează că în oraş se aflau între 5.000 şi 5.500 de militari ruşi, dar e posibil ca unii să fi reuşit să se retragă şi numărul actual să fie mai mic. Anunţul privind încercuirea a fost făcut la doar o zi după ce liderul separatiştilor pro-ruşi din Doneţk, Denis Puşilin, spusese că Limanul este semiîncercuit şi că veştile venite dinspre acel oraş sunt alarmante. Localitatea este folosită de luni de zile ca un nod logistic pentru armata rusă, iar capturarea sa ar deschide calea forţelor ucrainene către alte puncte-cheie din Doneţk şi din Luhanskul vecin. Pentru Moscova ar fi prima mare înfrângere după cea suferită în urma contraofensivei ucrainene din Harkov, al începutul lunii septembrie. Ar fi, totodată, prima înfrângere a Rusiei de după anexarea Doneţkului. Mai multe oficialităţi de la Moscova au avertizat, înainte de anexare, că, odată ce aceasta va avea loc, Rusia ar putea folosi inclusiv arme nucleare pentru a-şi apăra noile teritorii. Doneţkul şi Luhanskul, care împreună formează Donbasul, au fost anexate oficial ieri, alături de regiunile Zaporojie şi Herson. Şi în regiunea Herson armata ucraineană desfăşoară operaţiuni ofensive şi încearcă să izoleze forţele ruseşti aflate în dreapta Niprului, scrie Rador.
Zelenski, decizii și solicitări de ultimă oră
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a semnat un decret prin care a anulat campania de rutină de recrutare din toamnă şi a amânat demobilizarea trupelor Ucrainei. Potrivit documentului, în octombrie-decembrie 2022, în Ucraina nu va avea loc nicio campanie de recrutare. Decretul semnat de Zelenski intră în vigoare la data publicării sale, 30 septembrie.
În același timp, el şi-a exprimat dorinţa ca Elveţia să blocheze cât mai curând posibil activele ruseşti, iar Ucraina să obţină despăgubiri pentru ocuparea teritoriilor sale şi pentru agresiunea pe care Rusia a comis-o împotriva sa. De asemenea, a făcut apel la cetăţenii elveţieni să informeze Europa despre evenimentele din Ucraina. "În acest sens, oamenii pot veni în Ucraina şi să vadă cu ochii lor ce se întâmplă aici" - a subliniat Zelenski, remarcând că nu poate exista neutralitate în ceea ce privese "lupta dintre bine şi rău", scrie Rador.
Decizia nu poate fi acceptată, spune Turcia
Ministerul de Externe al Turciei a declarat sâmbătă că respinge anexarea de către Rusia a patru regiuni din Ucraina, adăugând că decizia este o "încălcare gravă" a dreptului internaţional. Ministrul turc a declarat sâmbătă că nu a recunoscut anexarea Crimeii de către Rusia în 2014 şi că respinge decizia Rusiei de a anexa cele patru regiuni, Doneţk, Luhansk, Herson şi Zaporijjiaa. "Această decizie, care constituie o încălcare gravă a principiilor stabilite de drept internaţional, nu poate fi acceptată", se menţionează într-un comunicat. "Reiterăm sprijinul nostru pentru soluţionarea acestui război, a cărui gravitate continuă să crească, bazat pe o pace justă, la care se va ajunge prin negocieri", se mai adaugă. Preşedintele rus Vladimir Putin a proclamat vineri anexarea regiunilor, promiţând că Moscova va triumfa în ”operaţiunea sa militară specială”.
Ucraina, raport: Peste 500 de militari ruși, morți în ultimele 24 de ore în Ucraina
Forţele ucrainene au lichidat 530 de militari ruşi în ultimele 24 de ore, astfel că numărul invadatorilor ucişi pe front, de la începutul războiului, a ajuns la 59.610 - potrivit unui raport publicat, sâmbătă, de Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei. De asemenea, de la începutul invaziei ruse la scară largă, trupele ucrainene au doborât 264 de avioane şi 226 (+1) de elicoptere ruseşti. Au mai fost distruse 2.354 (+16) de tancuri ale armatei ruse, 4.949 (+17) de vehicule blindate, 1.397 (+6) de sisteme de artilerie, 176 de sisteme de apărare aeriană, 336 (+3) de lansatoare multiple de rachete, 3.786 (+18) de vehicule şi cisterne transportatoare de combustibil, 15 nave, 1.009 (+6) drone, 246 rachete de croazieră şi tehnică specială (131 de unităţi).
Forţele ucrainene de apărare antiaeriană au doborât un elicopter rusesc Ka-52 "Alligator" deasupra regiunii sudice Herson - a anunţat serviciul de presă al Forţelor Aeriene ale Ucrainei. Elicopterul a fost doborât vineri seară, în raionul Berislav. "În jurul orei 21:30, în raionul Berislav din regiunea Herson, forţele şi mijloacele de apărare aeriană ale Comandamentului Sud au doborât un elicopter rusesc Ka-52" - se arată în raport.
Zelenski va negocia cu Kremlinul când nu va mai fi Putin președinte
Rusia a anexat, vineri, 30 septembrie 2022, Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson și, în timp ce Kremlinul avertizează că orice atac asupra regiunilor anexate va fi considerat act de agresiune împotriva Rusiei, Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, afirmă că țara rămâne decisă să îşi elibereze întregul teritoriu, în ciuda declaraţiilor preşedintelui Vladimir Putin, că patru regiuni ocupate vor face parte din Rusia ”pentru totdeauna”. În discursul său nocturn, președintele Zelenski a spus că rolul naţiunii sale este dificil, dar clar şi că este încrezător că vor obţine victoria. El a afirmat că armata ucraineană face progrese semnificative în est, unde, potrivit informaţiilor, oraşul Liman, ocupat de ruşi, este aproape încercuit.
Zelenski a adăugat că negocierile cu Rusia vor fi posibile numai după ce va fi un nou lider la Kremlin. ”Întregul teritoriu al ţării noastre va fi eliberat de acest duşman. Duşman nu numai al Ucrainei, dar şi al vieţii însăşi, al umanităţii, legii şi adevărului. Rusia deja ştie acest lucru. Ne simte puterea”, a declarat Zelenski, scrie Rador.
În același timp, Volodimir Zelenski a reacţionat faţă de anexarea teritoriilor Ucrainei de către Rusia prin iniţierea unei cereri de aderare rapidă la NATO, acţiune care va înfuria Moscova cu siguranţă, deşi nu există perspective imediate de aderare. Zelenski a acuzat Rusia că retrasează graniţele, folosind crima, şantajul şi minciunile.
Biden spune că Putin se luptă să facă față
Și declarațiile sale au susținerea președintelui american Joe Biden care a avertizat Rusia că SUA nu se vor lăsa intimidate. Președintele SUA a afirmat că Rusia nu va rămâne nepedepsită. El a susținut că vorbele şi ameninţările liderului rus sunt nesăbuite şi că ceremonia de la Moscova a fost o înscenare pentru a demonstra putere dar că, în loc, a demonstrat că Putin se luptă să facă faţă. Președintele american a avertizat Rusia împotriva vreunui atac în afara Ucrainei şi a afirmat că America şi aliaţii ei sunt pregătiţi să apere fiecare bucăţică din teritorul NATO.
Consilierul american pe probleme de securitate naţională, Jake Sullivan, a declarat că există pericolul ca Rusia să ia în considerare folosirea armelor nucleare, dar că nu există indicii că acesta ar fi iminent. "Nu vedem în acest moment indicii ale utilizării iminente ale armelor nucleare. Desigur, monitorizăm cu atenţie acest fapt şi ne consultăm cu aliaţii şi partenerii noştri, dar este ceva ce luăm foarte serios, ca şi comunicarea directă cu Rusia despre includerea tipului de reacţii decisive pe care le-ar avea Statele Unite, dacă (Rusia) ar alege acel drum întunecat", a declarat Sullivan.
Putin s-ar fi decis acum să vrea pace
Într-o convorbire telefonică purtată de Vladimir Putin cu Regele Bahrainului, Salman bin Hamad Bin Isa Al-Khalifa, liderul de la Kremlin şi-ar fi anunţat disponibilitatea de a relua negocierile cu Ucraina, transmite Serviciul de presă al Kremlinului. Liderul rus l-a informat pe Regelui Bahrainului despre semnarea acordurilor privind admiterea în componenţa Federaţiei Ruse a autoproclamatelor republici populare Luhansk şi Doneţk şi a regiunilor Zaporijjia şi Herson.
De asemenea, partea rusă a menţionat că este dispusă să reia procesul de negocieri, dacă autorităţile de la Kiev sunt interesate, se menţionează în comunicatul de presă.
Banii lumii curg spre Ucraina
Un pachet de ajutor financiar de 530 de milioane de dolari va fi oferit Ucrainei pe baza unor garanţii de credit oferite de Regatul Unit şi Danemarca - potrivit unui anunţ al Băncii Mondiale. Într-un comunicat de presă, Banca Mondială anunţă alocarea a "încă 530 de milioane de dolari pentru a ajuta Guvernul Ucrainei să răspundă nevoilor urgente". Este vorba despre garanţii de credit oferite de Marea Britanie şi Danemarca, în valoare de 500 de milioane de dolari, respectiv 30 de milioane de dolari. Amintim că Banca Mondială a început să ofere sprijin Ucrainei după invazia rusă din 24 februarie şi a alocat până acum aproximativ 10 miliarde de dolari din cele 13 miliarde de dolari pe care s-a angajat să le ofere Kievului.
Noi detalii despre atacul asupra unui convoi civil, în Zaporijjia
Ministrul ucrainean de interne, Denis Monastirski, a precizat că, în atacul de vineri dimineaţă din Zaporijjia, invadatorii au folosit rachete S-300. Oficialul a remarcat că rachetele respective explodează la contactul cu solul. ”Aceste rachete au fost modificate. Pirotehnicienii ne-au spus că explozia s-a produs când racheta a lovit pământul, astfel că au murit multe persoane. Am văzut urmele a trei rachete care au lovit în mijlocul convoiului de vehicule cu civili” - a explicat ministrul. Amintim că, vineri dimineaţă, trupele ruse au atacat un convoi de vehicule cu civili la periferia oraşului Zaporijjia. Potrivit guvernatorului regiunii omonime, oamenii care stăteau la coadă voiau să ajungă pe teritoriul ocupat temporar de ruşi, pentru a-şi vizita rudele. Atacul s-a soldat cu 30 de morţi şi 88 de răniţi. Printre persoanele decedate se numără şi doi copii.
Directorul general al centralei nucleare Zaporijjia, reținut de o patrulă rusă
Ihor Muraşov, directorul general al Centralei Nucleare Zaporijjia, a fost reţinut de o patrulă rusă, în timp ce se întorcea de la staţia din Enerhodar. Ocupanţii ruşi i-au oprit maşina, l-au reţinut, l-au legat la ochi şi l-au dus într-o direcţie necunoscută. Răpirea lui Muraşov a fost anunţată, sâmbătă dimineaţă, de către Petro Korin, şeful companiei de stat care gestionează centralele nucleare ucrainene (Energoatom). ”Directorul general al Centralei Nucleare Zaporijjia este o persoană autorizată - acesta poartă responsabilitatea principală şi exclusivă pentru siguranţa nucleară şi radioactivitatea de la centrală. Reţinerea sa creează un pericol pentru funcţionarea celei mai mari centrale nucleare din Europa" - a declarat Kotin, cerând eliberarea imediată a directorului şi readucerea acestuia la centrala nucleară. "Adresez un apel separat către directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, şi către şeful Asociaţiei Mondiale a Operatorilor Nucleari, Tom Mitchell, solicitându-le să folosească toate măsurile posibile pentru a-l elibera de urgenţă pe Ihor Muraşov din captivitatea ocupanţilor ruşi şi a-l repune în funcţia sa oficială” - a adăugat Kotin, conform sursei citate.
Continuă atacurile cu rachete asupra Ucrainei
Trupele ruse au lansat noi atacuri cu rachete asupra oraşului ucrainean Mikolaiv, în noaptea de vineri spre sâmbătă. Potrivit primarului Oleksandr Senkevici, ruşii au lovit un bloc de locuinţe. Deocamdată, nu există informaţii privind eventuale victime sau distrugeri în urma bombardamentelor.
Rușii au lansat atacuri cu rachete și asupra regiunii Odesa, în cursul dimineţii de sâmbătă - a anunţat purtătorul de cuvânt al administraţiei militare regionale, Serhi Bratciuk. Potrivit acestuia, cel mai probabil, rachetele lansate de ruşi au fost de tip Iskander. ”Două rachete au lovit o instalaţie din infrastructura industrială, au avariat o substaţie electrică şi mai multe clădiri din jur. Un incendiu a izbucnit într-un garaj privat. Nu s-au înregistrat victime” - arată într-un mesaj la lui Bratciuk.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
