Uniunea Europeană ia în considerare un împrumut de 9 miliarde de euro Ucrainei, iar politicienii urmează să ia o decizie cu privire la finanțare săptămâna viitoare, potrivit agenției de presă Bloomberg.
Durata împrumutului ar fi de 25 de ani, dar rambursarea ar urma să înceapă abia după 10 ani.
În cazul unui faliment, Uniunea ar prelua datoria și ar plăti suma din bugetele statelor membre UE.
Ei au adăugat că propunerea va fi finalizată de experți săptămâna aceasta și apoi decisă de șefii de stat și de guvern ai statelor membre la summitul UE de săptămâna viitoare. Decizia va necesita sprijinul tuturor celor 27 de state membre.
În aceeași zi a fost dezvăluită posibilitatea împrumutului, președintele Băncii Europene de Investiții, Werner Hoyer, a declarat că reconstrucția postbelică a Ucrainei ar putea costa până la 1,1 trilioane de euro.
„Am pus un trilion acolo pentru că am văzut cifre în spațiul public pe care le consider complet nerealiste când mă uit la nivelul de distrugere (în Ucraina)”, a spus Hoyer la o conferință de presă la Frankfurt, conform RMX.
Kievul trebuie să îndeplinească aceleași condiții cu alte state membre ale UE, consideră Zoltán Kovács
Guvernul ungar a fost primul în Europa Centrală care a sprijinit demararea procesului de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, dar în acelaşi timp nu cedează din interesele sale naţionale, în special în ceea ce priveşte politica energetică, a subliniat secretarul de stat pentru comunicare şi relaţii internaţionale, Zoltán Kovács, în cadrul unui interviu difuzat luni seara de canalul de ştiri italian SkyTg24, citat de RADOR.
Zoltán Kovács a menţionat că pentru a adera la UE Kievul trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii ca şi celelalte ţări. Din partea ţărilor membre ale UE sprijinul pentru aderarea Ucrainei este mai mult un semnal politic decât o "cale obişnuită", a adăugat oficialul ungar. Secretarul de stat pentru comunicare şi relaţii internaţionale a răspuns la întrebările adresate de ziaristul Cristiana Mancini printr-o legătură online, în cadrul emisiunii de seară de politică mondială, difuzată de canalul de ştiri SkyTg24.
Zoltán Kovács a spus: Ungaria nu s-a folosit de dreptul său de veto pentru a bloca deciziile UE: în ceea ce priveşte funcţionarea UE, dacă nu există un acord, nu există nici decizii. Guvernul ungar apără interesele naţionale, ceea ce înseamnă că nu trece peste anumite limite, a mai menţionat Zoltán Kovács, care a amintit drept exemplu de politica de energie şi de respectarea libertăţii religioase faţă de membrii Bisericii Ortodoxe.
Referitor la sancţiuni, a spus că Ungaria a adoptat întotdeauna o poziţie fermă în acest sens, susţinând că sancţiunile funcţionează doar dacă rănesc destinaţia aleasă, însă cea care suferă acum foarte mult este Europa şi vom vedea cum va evolua situaţia în această vară, apoi în această toamnă şi iarnă. Ungaria a fost şantajată de Uniunea Europeană de mai multe ori şi înainte de războiul din Ucraina, a mai spus Kovács, care a adăugat: Sancţionarea unui stat membru nu poate fi continuată. Unitatea Europei trebuie să prevaleze în problemele din afara graniţelor Uniunii Europene, în timp ce trebuie respectate deciziile statelor membre şi ale alegătorilor statelor membre (citește continuarea AICI).
Şeful Agenţiei pentru Energie: Europa să se pregătească pentru o oprire totală a gazelor
Agenţia Internaţională pentru Energie a avertizat Europa să se pregătească imediat pentru întreruperea completă a exporturilor de gaze ruseşti în această iarnă, îndemnând guvernele să ia măsuri pentru a reduce cererea şi a menţine deschise centralele nucleare vechi, scrie Financial Times.
Fatih Birol, şeful AIE, a declarat că decizia din ultima săptămână a Rusiei de a reduce livrările de gaz către ţările europene ar putea fi un precursor al unor noi reduceri, deoarece Moscova încearcă să câştige „un avantaj cheie” în contextul războiului cu Ucraina.
„Europa ar trebui să fie pregătită în cazul în care gazul rusesc este oprit complet”, a spus Birol pentru Financial Times.
„Cu cât ne apropiem de iarnă, cu atât înţelegem mai bine intenţiile Rusiei”, a spus el. „Cred că reducerile sunt orientate spre evitarea umplerii depozitelor din Europa şi creşterea influenţei Rusiei în lunile de iarnă.”
AIE, care este finanţată în principal de membri ai OCDE, a fost anul trecut unul dintre primele organisme oficiale care a acuzat în mod public Rusia că a manipulat livrările de gaz către Europa în contextul invaziei Ucrainei.
Birol a declarat că măsurile de urgenţă pe care ţările europene le-au luat săptămâna aceasta pentru a reduce cererea de gaze, cum ar fi exploatarea vechilor centrale electrice pe cărbune, sunt justificate de amploarea crizei, în ciuda preocupărilor legate de creşterea emisiilor de carbon.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
