Potrivit Reuters, acestă creștere îngrijorează unele state din Uniunea Europeană, în condiţiile în care extinderea Uniunii Europene a trecut în plan secundar din cauza Brexit-ului, crizei datoriilor şi crizei migranţilor, Balcanii de Vest au devenit o zonă disputată de UE şi Turcia iar Rusia şi China sunt interesate şi ele să îi sporească influenţa.
Ivan Isailovic vrea să creeze locuri de muncă în mica sa comunitate din apropierea graniţei dintre Serbia şi Bosnia iar alegerea sa de a se întâlni cu investitorii din Istanbul reflectă disponibilitatea Turciei de a investi fonduri şi a proiecta putere 'soft' în ţările din Balcani care odată erau guvernate de Imperiul Otoman.
O companie turcă a creat deja 300 de locuri de muncă la o fabrică de textile din Krupanj, cea mai mare investiţie făcută în ultimii 30 de ani în acest oraş. "Sunt investitori buni şi nu au cerut subvenţii", a subliniat Isailovic, adăugând că se deplasează în Turcia pentru a atrage şi mai mulţi investitori, de data această în industria lemnului, informează Agerpres.
Potrivit analiştilor, există percepţia că guvernele şi investitorii din Europa Occidentală neglijează pieţele mici şi divizate din Balcanii de Vest. "Investitorii turci merg în zonele subdezvoltate spre deosebire de investitorii din ţările Occidentale", susţine Marko Cadez, preşedintele Camerei de Comerţ din Serbia. Potrivit acestei organizaţii, aproximativ 20 de fabrici au fost deschise în ultimul an sau sunt în curs de construcţie în Serbia.
Volumul schimburilor comerciale între Turcia şi cele şase state din Balcanii de Vest a crescut constant în ultimii ani, de la 435 milioane de dolari în 2002 la trei miliarde de dolari în 2016 iar Serbia a fost responsabilă pentru o treime din total. Cu aproape 340 milioane de euro investiţi în Kosovo, majoritatea într-un aeroport şi o companie de transport a energiei electrice, Turcia este al treilea mare investitor în acea ţară.
Însă unii europeni sunt nemulţumiţi de posibilitatea ca Balcanii de Vest să ajungă în sfera de influenţă a Turciei pe măsură ce această ţară îşi proiectează puterea prin intermediul culturii şi afacerilor. "Cifrele arată că Uniunea Europeană este cel mai important partener comercial în regiune însă unele state membre sunt îngrijorate cu privire la puterea soft pe care Turcia o are în regiune", a declarat un diplomat occidental sub protecţia anonimatului.
Sute de milioane de euro ăn Bosnia-Herțegovina
De exemplu, în Bosnia-Herţegovina, o ţară multietnică în care musulmanii sunt majoritari, Turcia a cheltuit 300 milioane de euro în diferite proiecte precum reconstrucţia moscheilor şi monumentelor din perioada otomană.
"Unii sunt nemulţumiţi de activităţile noastre în Balcani şi de cooperarea puternică pe care o avem cu Serbia şi Bosnia-Herţegovina", a declarat la începutul acestei luni preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Declaraţiile lui Erdogan au venit după ce preşedintele Franţei, Emmanuel Macron a minimalizat posibilitatea unei extinderi rapide a Uniunii Europene.
Cetăţenii UE sunt îngrijoraţi de extinderea Uniunii într-o regiune unde există numeroase probleme precum crima organizată şi disputele de frontieră. Însă Turcia are o atitudine diferită, exprimată prin diferite aspecte de la religie şi până la educaţie şi cultură populară.
"Cred că influenţa Turciei va continua prin religie şi investiţii religioase. Impactul cultural ar urma să crească prin filme, seriale şi şcoli turceşti", susţine Vehbi Kajtazi, editorul portalului de ştiri şi investigaţii Insajderi.com din Kosovo.
Începând din 2000, Turcia a fost implicată în numeroase iniţiative regionale, promovând o mai strânsă cooperare între Bosnia-Herţegovina şi Serbia, precum şi între Bosnia-Herţegovina şi Croaţia, state care au purtat războaie între ele după dizolvarea Iugoslaviei. La începutul acestui an, Turcia s-a angajat să finanţeze construcţia unei autostrăzi între Belgrad şi Kosovo.
VEZI ȘI Șansă uriașă pentru România. "Sute de ingineri proiectanți în țară"
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
