Noua lege fundamentală, adoptată în cadrul unui referendum organizat luni, acordă puteri vaste şefului statului, detaşându-se de sistemul parlamentar în vigoare din 2014. Prezenţa la vot a fost foarte scăzută, de numai 28%.
Tunisia, confruntată cu o criză economică, agravată de pandemie şi de războiul din Ucraina, este foarte polarizată de când Saied, ales democratic în 2019, şi-a arogat puteri depline la 25 iulie 2021.
Preşedintele tunisian Kais Saied a proclamat marţi intrarea ţării într-o 'nouă fază', după victoria aproape certă a lui 'da' la referendumul cu privire la o nouă Constituţie, ce consolidează puternic prerogativele prezidenţiale şi este considerată periculoasă pentru fragila democraţie tunisiană, transmite AFP.
'Tunisienii au dat o lecţie lumii, o lecţie de istorie. Referendumul va permite să trecem de la o situaţie de disperare la una de speranţă', a afirmat Saied, într-un discurs rostit în cursul nopţii în faţa susţinătorilor săi adunaţi în centrul capitalei, după anunţarea primelor estimări la televiziunea naţională.
'Tunisia a intrat într-o nouă fază', a mai spus preşedintele, dând asigurări că participarea 'ar fi fost mai mare dacă votarea s-ar fi desfăşurat pe parcursul a două zile'.
Eurodeputaţii îi cer şefului diplomaţiei UE să adopte o poziţie mai fermă faţă de Tunisia
Membrii Parlamentului European i-au solicitat şefului diplomaţiei europene Josep Borrell să adopte o poziţie mai fermă împotriva alunecării Tunisiei către dictatură, în urma unui referendum privind extinderea puterilor preşedintelui, funcţie deţinută în prezent de controversatul Kais Saied, relatează marţi euractiv.com.
Într-o scrisoare adresată lui Borrell, eurodeputaţi din mai multe grupuri politice avertizează că la un an după lovitura de stat a preşedintelui Saied, Tunisia se află la o răscruce şi trebuie să se asigure că deceniul trecut plin de realizări în sfera democraţiei nu este uitat.
Semnatarii adaugă că poziţia adoptată până acum de serviciul diplomatic al UE reflectă un angajament mult mai slab al Uniunii Europene, văzut de unii drept o acceptare tacită sau un sprijin pentru status quo-ul preşedintelui Saied.
Potrivit institutului de sondare a opiniei publice Sigma Conseil, în referendumul boicotat de principalele partide de opoziţie 92,3% dintre cei prezenţi la urne au votat 'da' pentru noua Constituţie a Tunisiei, însă rata participării a fost de numai 25%.
Într-un discurs după anunţarea acestor estimări neoficiale, preşedintele Kais Saied a declarat că rata prezenţei la vot ar fi fost mai mare dacă referendumul ar fi avut loc două zile mai târziu.
El a promis că toţi cei care au comis crime împotriva ţării vor fi traşi la răspundere pentru acţiunile lor.
Primele rezultate oficiale ale referendumului sunt aşteptate cel mai devreme marţi după-amiază.
Ales în mod democratic în 2019, Kais Saied a acaparat întreaga putere în 25 iulie 2021; invocând blocaje politico-economice, el l-a destituit pe prim-ministru şi a îngheţat parlamentul, pe care l-a dizolvat în martie acest an, scrie Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
