Şeful Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Tulcea, Mitică Tuchilă, a declarat, pentru AGERPRES, că răspândirea celor două boli este favorizată atât de sistemul de creştere a animalelor în stare de semi-libertate, practicat în Deltă, cât şi de numărul mare al insectelor hematofage, căpuşe, ţânţari şi tăuni.
'Programul naţional strategic multi-anual pentru LEB consideră zona de Deltă ca fiind infectată. Animalele pot pleca de aici doar în anumite condiţii, cu recoltare de sânge şi buletine de analiză. Dacă probele sunt pozitive, animalul este transportat la abator, iar dacă animalul este sănătos, el poate fi vândut. Pentru AIE se întâmplă acelaşi lucru', a menţionat Tuchilă. De la începutul anului, 10 cabaline şi 210 bovine au fost depistate cu cele două boli, potrivit sursei. 'În ceea ce priveşte AIE, animalele au fost extrase, eutanasiate şi s-au făcut dezinfecţiile.
Pentru LEB, lucrurile sunt un pic mai dificile, pentru că avem un număr destul de mare de animale cu LEB, dar suntem în perioada în care căutăm să extragem animalele bolnave, să le ducem la abator şi să avem această zonă de Deltă liberă de LEB în viitorul apropiat', a mai spus directorul DSVSA. Numărul insuficient al personalului este o altă problemă cu care se confruntă instituţia. 'Fără un număr optim de medici veterinari nu ne putem atinge dezideratele pe care ni le-am propus. Deficitul este de cel puţin 15 de medici', a mai menţionat Mitică Tuchilă. Anual, câteva zeci de cai şi câteva sute de bovine sunt sacrificate, din cauza celor două boli, iar statul acordă despăgubiri proprietarilor care deţin documente legale pentru animale. În anul 2016, de exemplu, potrivit DSVSA, de la bugetul statului s-au plătit despăgubiri de peste 550.000 de lei pentru animalele bolnave.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
