Trump obține victorii majore la Curtea Supremă a SUA privind imigrația: Cel mai hotărât președinte din istoria modernă în expulzarea imigranților

Autor: Tiberiu Vasile

Într-o nouă intervenție cu impact major, Curtea Supremă a SUA a eliminat în această săptămână o piedică importantă în calea strategiei de deportare în masă a administrației Trump, una dintre cele mai controversate inițiative ale președintelui. Deși instanța pare să susțină direcția generală a acestor măsuri, judecătorii au exprimat și anumite rezerve legate de modul de implementare.

De la revenirea lui Donald Trump la conducerea țării în luna ianuarie, cea mai înaltă instanță americană a fost nevoită să intervină rapid în șapte cazuri legate de politicile sale anti-imigrație. În cel mai recent exemplu, Curtea a dat undă verde administrației pentru a revoca un statut umanitar temporar, introdus anterior de președintele democrat Joe Biden, care proteja sute de mii de migranți. Alte două dosare pe această temă sunt încă în analiză la instanțele inferioare.

"Acest președinte a fost mai agresiv și hotărât decât oricare altul din istoria modernă a SUA în tentativa de a expulza imigranți"

Într-o hotărâre pronunțată vineri, Curtea Supremă a anulat decizia unui judecător care blocase eliminarea statutului de „parolă” umanitară pentru peste 500.000 de cetățeni din Cuba, Venezuela, Haiti și Nicaragua. Cu doar câteva zile înainte, pe 19 mai, o altă decizie similară permisese anularea protecției temporare oferite pentru mai mult de 300.000 de venezueleni.

Totuși, instanța a pus și frâne politicilor administrației, impunând respectarea garanțiilor constituționale fundamentale pentru migranți, în special dreptul la un proces echitabil.

„Acest președinte a fost mai agresiv și mai hotărât decât oricare altul din istoria modernă a SUA în tentativa de a expulza rapid persoanele fără cetățenie din țară,” a declarat Kevin Johnson, profesor de drept specializat în imigrație la Universitatea California, Davis.

Niciun alt președinte modern „nu a fost atât de dispus să deporteze persoane fără cetățenie, fără a respecta dreptul la un proces echitabil,” a completat el.

Curtea pare să se concentreze mai degrabă pe modul în care politicile sunt puse în aplicare decât pe legalitatea lor în sine. Cu o majoritate conservatoare de 6 la 3 – inclusiv trei judecători numiți de Trump – instanța a fost receptivă la direcția generală a administrației.

„Președintele Trump acționează în limitele legii pentru a deporta imigranții ilegali și a proteja poporul american. Deși Curtea Supremă a recunoscut în unele cazuri autoritatea președintelui, în altele a inventat noi drepturi constituționale pentru imigranții ilegali, care vor face America mai puțin sigură. Suntem încrezători în legalitatea acțiunilor noastre și vom continua să luptăm pentru a respecta promisiunile președintelui Trump,” a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Abigail Jackson, pentru Reuters.

În două ocazii – pe 7 aprilie și 16 mai – judecătorii au limitat inițiativele Casei Albe de a aplica o lege veche de peste două secole, Alien Enemies Act, menită pentru perioade de conflict, împotriva unor migranți venezueleni acuzați că ar avea legături cu gruparea criminală Tren de Aragua. Familiile și avocații celor vizați resping aceste acuzații.

De asemenea, în 16 mai, Curtea a decis că notificarea cu 24 de ore înainte de deportare a unor migranți reținuți în Texas, fără a le acorda șansa unei audieri, este insuficientă și încalcă drepturile lor constituționale.

Conform principiului „due process”, orice persoană aflată pe teritoriul SUA trebuie informată și trebuie să i se permită apărarea înainte de a fi expulzată.

"Impactul asupra vieților celor afectați este devastator"

Instanța nu s-a pronunțat încă în privința constituționalității utilizării Alien Enemies Act în contextul actual. Legea a fost invocată ultima dată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pentru deportarea persoanelor de origine japoneză, germană și italiană.

„Curtea Supremă a reafirmat, în mai multe cazuri, principii fundamentale de drept constituțional, inclusiv faptul că dreptul la proces echitabil se aplică tuturor persoanelor aflate pe teritoriul SUA,” a declarat Elora Mukherjee, care conduce clinica pentru drepturile imigranților de la Columbia Law School.

Chiar și în cazurile de presupusă afiliere la bande, instanța „a fost extrem de clară: au dreptul să fie înștiințate înainte de a fi deportate din SUA,” a adăugat ea.

Un alt caz notabil a avut loc pe 10 aprilie, când Curtea a dispus ca un cetățean din El Salvador, Kilmar Abrego Garcia, să fie eliberat din detenție, după ce fusese deportat din greșeală, deși locuia în Maryland. Deși administrația a recunoscut eroarea, nu l-a repatriat, ceea ce criticii consideră o sfidare directă a Curții.

Pe 15 martie, peste 200 de persoane au fost trimise în El Salvador și încarcerate într-un penitenciar de maximă securitate destinat teroriștilor. SUA a finanțat această măsură cu 6 milioane de dolari, în baza unui acord cu guvernul condus de Nayib Bukele.

Ilya Somin, specialist în drept constituțional la Universitatea George Mason, este de părere că instanța încearcă să găsească un echilibru între aplicarea legii și limitarea abuzurilor.

„Cred că au făcut un efort real de a găsi un echilibru,” a afirmat el, referindu-se la cazurile legate de Alien Enemies Act și deportarea lui Abrego Garcia. „Dar cred totuși că există o deferență excesivă și o toleranță față de lucruri care nu ar fi permise în alte domenii decât cel al imigrației.”

Această atitudine s-a reflectat și în recenta autorizare a Curții pentru eliminarea protecției legale și a statutului umanitar pentru sute de mii de migranți. Mukherjee atrage atenția că deciziile au fost luate fără justificări clare.

„Împreună, aceste două decizii retrag statutul legal și protecția juridică din SUA pentru peste 800.000 de persoane. Iar impactul asupra vieților celor afectați este devastator,” a spus Mukherjee. „Aceștia pot fi deportați, separați de familii, își pot pierde locurile de muncă și, în caz de deportare, chiar viața.”

Politici restrictive din primul mandat, readuse în actualitate

În perioada 2017–2021, în primul său mandat, Trump a adoptat deja o serie de măsuri radicale în privința imigrației. În 2018, Curtea Supremă i-a oferit un succes major, aprobând interdicția de călătorie pentru cetățeni din state majoritar musulmane.

În 2020, însă, aceeași instanță i-a blocat inițiativa de a desființa programul DACA, care oferă protecție împotriva deportării pentru tinerii ajunși ilegal în SUA în copilărie, cunoscuți sub numele de „Dreamers”.

Mai multe dosare importante se află încă în instanță. Printre ele, o ordonanță prezidențială emisă în ianuarie, prin care se încearcă restricționarea dobândirii cetățeniei de către copiii născuți în SUA din părinți fără statut legal. Audierea în acest caz a avut loc pe 15 mai, însă Curtea nu s-a pronunțat încă.

Un alt litigiu vizează intenția administrației de a trimite migranți în țări terțe – nu în cele de origine –, cum este cazul Sudanului de Sud, afectat de conflicte armate.

Judecătorul Brian Murphy din Boston a cerut ca persoanele vizate să fie informate în prealabil și să li se permită să prezinte eventualele riscuri. Pe 21 mai, el a constatat că autoritățile au încălcat această cerință încercând să deporteze oameni în Sudanul de Sud. Aceștia sunt în prezent reținuți într-o bază militară din Djibouti.

La 27 mai, administrația a cerut Curții Supreme anularea deciziei lui Murphy, susținând că relocarea migranților în țări terțe este crucială pentru a înlătura persoane cu cazier, în condițiile în care țările de origine refuză adesea să le accepte înapoi.

Kevin Johnson este de părere că în această dispută, instanța va da dreptate migranților.

„Cred că instanța va impune respectarea drepturilor constituționale ale persoanelor înainte de deportarea într-o țară terță,” a declarat el, potrivit Reuters. 

CITEȘTE ȘI: "Sfatul" lui Trump pentru Macron, după incidentul cu soția sa a stârnit râsete în Biroul Oval. Ce i-a transmis președintele SUA