The Times a publicat un articol despre bătălia aproape pierdută cu corupția est-europeană și despre o posibilă soluție pentru a o eradica.
Situația nu a fost prevăzută acum 30 de ani
„Puțini ar fi anticipat situația aceasta acum 30 de ani. După căderea Cortinei de Fier, țările ex-comuniste au primit cantități uriașe de ajutor. Populația lor a fost educată, economiile lor au crescut, dar progresul eradicării corupției a fost modest. Potrivit Transparency International, fostul imperiu sovietic și țările ex-iugoslave sunt învinse în corupție doar de Africa Subsahariană", a scris jurnalistul Edward Lucas, de la The Times.
Elveția, dintr-o țară coruptă într-un eșalon al prosperității
„Elveția secolului al XVIII-lea era exemplul corupției și conflictelor, țară în care oficiile publice erau vândute, iar delapidarea nu era o crimă. Nu existau drumuri, școli sau spitale, fiindcă nimeni nu dorea să plătească pentru ele. Singura sursă de venit a statului o constituiau amenzile arbitrare. Schimbarea a venit nu din trezirea națională la realitate, ci de la Napoleon. El s-a folosit de ocupația franceză pentru a instaura o Constituție, cunoscută drept Actul de Mediere, care a instituit o structură federală și libertăți civice, modelând astfel viitorul prosper al țării", se arată în articol.
Măsurile de acest gen nu funcționează
Autorul articolului scrie că implicarea străină face mai mult rău decât bine, iar instaurarea unor agenții anti-corupție presupune riscul abuzurilor:
„Întrebarea este de ce impunerea napoleoniană a regulilor a funcționat atât de rar de atunci. Implicarea străină, în mod paradoxal, pare să facă mai mult rău. Experții vestici recomandă crearea unei puternice agenții anti-corupție. Însă, în multe țări, aceasta devine un magnet pentru nereguli. Aceste agenții au, de obicei, puteri sporite de supraveghere, arestare și confiscare. Așadar, devin ușor de politizat. Criticii și opoziția sunt penalizați, băieții răi nu sunt atinși".
Politicienii onești fie sunt incompetenți, fie devin și ei corupți
„Competiția politică funcționează la fel de rău. Votanții, dacă au șansa, vor opta pentru politicieni care își proclamă onestitatea. Însă, în ultimii 30 de ani în Europa de Este, viitorii politicieni sunt fie ineficienți, fie ajung să moștenească practicile cleptocraților pe care îi înlocuiesc", se mai arată în articol.
Intervenția Alinei Mungiu-Pippidi
„Expertul în această problemă, Alina Mungiu-Pippidi, o româncă ce trăiește acum în Berlin, sugerează că soluția este concentrarea pe prevenire, nu pe vindecare. Judecarea celor care iau și dau mită costă timp, bani și riscă să eșueze. Bogații angajează avocați buni, iar dovezile de necontestat sunt greu de găsit. Cel mai bine este să reconstruiești sistemul pentru a reduce oportunitatea corupției. Adevăratul progres poate fi observat nu prin arestarea celor care se ocupă cu mita, ci prin concedierea celor care nu se ocupă de sistem în mod corect”, se arată în material.
„Renunțarea la privilegiile administrative și a concesiunilor din economie taie din start o mare sursă a corupției. Transparența ajută și ea. Afișarea publică a contractelor arată cine primește ce. La fel, afișarea online a bugetului public arată tuturor cum sunt cheltuiți banii", mai scrie în articolul The Times.
China și Rusia au interes în corupție
„Acest lucru a funcționat în Estonia și, în ciuda unui regres recent, în Georgia. Ar putea funcționa oriunde. Odată ce corupția devine excepția, nu regula, este mai ușor de eradicat. Însă, Mungiu-Pippidi nu este optimistă. Rolul companiilor vestice în mită și al băncilor vestice în ascunderea acesteia au diminuat forța morală a criticilor aduse. China, precum Rusia, nu are un interes în a distruge corupția. În mod contrar, aceste țări o sporesc: opacitatea le ajută să avanseze interesele geopolitice", se arată în finalul articolului scris de Edward Lucas.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
