Tăriceanu, declarații de la Focșani: Cine se mai gândeşte acum că...

Rodica Mitu / 24 ian 2019 / 17:57 Salveaza PDF Comentarii
C.P.Tariceanu
C.P.Tariceanu

Călin Popescu-Tăriceanu a afirmat, joi, în Piaţa Unirii din Focşani, la manifestările dedicate împlinirii a 160 de la Unirea Principatelor, că astăzi politica echivalează cu puterea de a limita libertatea, de a dezbina societatea şi a face oamenii nefericiţi. 

„Cine se mai gândeşte acum că rostul politicii este acela de a-i ajuta pe toţi cetăţenii să-şi găsească puterea de a fi fericiţi în libertate şi unitate. În timpurile pe care le trăim, politica echivalează prea des cu puterea de a limita libertatea, de a dezbina societatea şi de a-i face nefericiţi pe cei care nu sunt de partea noastră', a susţinut Tăriceanu.

Potrivit preşedintelui Senatului, înaintaşii noştri au sfidat Europa prin actul de la 24 ianuarie 1859, dar Europa a acceptat alegerea românilor, pentru că aceştia 'se bucurau atunci de o enormă şi aproape unanimă simpatie' şi erau 'unanimi în promovarea cauzei libertăţii şi unităţii româneşti'. 'Au fost oare înaintaşii noştri de la 1859, deopotrivă boieri şi ţărani, antieuropeni? Alegând acelaşi domnitor în aceleaşi principate, ei au încălcat în mod vădit şi deliberat instrucţiunile cancelariilor europene. Creativitatea politică românească a pus marile puteri în faţa unui fapt împlinit, împotriva căruia au protestat iniţial, dar pe care au fost nevoite să-l accepte. Acesta stat, ce astăzi ar fi trecut în rubrica rău famată a suveranismului, a fost posibil şi pentru că, spre deosebire de zilele noastre, românii se bucurau atunci, în mediile politice şi culturale, ca şi în presa europeană, de o enormă şi aproape unanimă simpatie. Poate pentru că toţi românii care vorbeau atunci despre ţara lor la Paris, la Bruxelles, la Londra, la Berlin sau Roma erau la rândul lor unanimi în promovarea cauzei libertăţii şi unităţii româneşti. Deşi fusese sfidată, Europa gândea de bine despre români, pentru că ei înşişi îşi vorbeau patria numai de bine. Singurul discurs pe care înaintaşii noştri îl exportau în Europa era patriotismul şi entuziasmul pentru libertate al unei naţiuni ce aspira la independenţă şi la unitate', a spus Tăriceanu.

Votul a fost atunci curajos şi cum se întâmplă şi astăzi...

 

Unirea s-a făcut la 1859 contra voinţei Europei, a adăugat el, pentru că cele două adunări ale Principatelor Române primiseră instrucţiuni cum să voteze, 'cum se întâmplă şi astăzi'.'Parlamentul nu se mai bucură astăzi de cea mai bună reputaţie. Cu toate acestea, unirea s-a făcut în 1859 de adunările reprezentative de la Iaşi şi Bucureşti. Unirea s-a făcut prin vot, nu pe câmpul de luptă. Votul a fost atunci curajos şi cum se întâmplă şi astăzi, cele două adunări primiseră instrucţiuni de la marile puteri ale Europei cum să voteze. Erau mandatate prin Convenţia de la Paris să aleagă doi principi domnitori, aşezaţi în fruntea a două serii separate de instituţii. Principatele nu urmau să aibă în comun decât o Comisie Centrală cu sediul aici, la Focşani, însărcinată cu unificarea treptată a cadrului juridic în ambele ţări. În viziunea Europei de atunci, despre destinul românilor, aceştia trebuiau să trăiască în continuare în două principate distincte, unite doar printr-o legislaţie uniformă', a amintit preşedintele Senatului.  

 

VEZI ȘI:

Mugur Isărescu, replici cu un tânăr: Zău?! / Ce aveți de gând să faceți? - video

Declarații care vor rămâne în istorie despre bănci. Isărescu: Tare, nu? video



Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.29