Ministrul Tanczos Barna a vorbit despre capitala europeană care are un sistem centralizat de răcire a aerului:
„Aceste transformări nu se întâmplă doar în natură, în afara satelor, în afara orașelor. Bucureștiul are o medie de creștere a temperaturii anuale de peste 2 grade Celsius, Viena este la peste 3. Vom face, împreună cu doamna Mateescu (n.r. Elena Mateescu, directorul Administrației Naționale de Meteorologie), o analiză la nivel național, ca să urmărim efectele schimbărilor climatice în ceea ce privește creșterea temperaturii medii în orașe. Aceste lucruri ne vor costa, pentru că imediat ce crește temperatura medie, crește costul răcirii aerului în apartamente, imediat ce renunțăm la sistemele centralizate de încălzire, vom pune o presiune asupra mediului.
Viena, de exemplu, are sistem de răcire a apartamentelor în sistem centralizat. Imediat ce renunțăm la ele, punem o presiune și mai mare asupra mediului în orașul respectiv, asupra aerului în acel oraș și asupra calității vieții de acolo“, a spus, la dezbaterea „Schimbările climatice, prioritate zero la nivel european. Ce face România?“, Tanczos Barna, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Context și tematica eveniment „Schimbările climatice, prioritate zero la nivel european. Ce face România?”
17 IUNIE 2022, de Ziua Mondială pentru Combaterea Deșertificării: Deșertificarea și ziua secetei 2022, este tema din acest an a conferinței anuale organizate de Convenția Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării în țările afectate grav de secetă
Schimbările climatice și degradarea mediului sunt o amenințare existențială pentru Europa și pentru întreaga lume.
Uniunea Europeană a adoptat o strategie pe termen lung, compusă din Pactul ecologic european și Legea climei. Ultima transpune în lege obiectivul stabilit de prima, astfel încât statele membre să poată deveni neutre din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050. În cadrul Strategiei UE privind adaptarea la schimbările climatice se urmărește creșterea rezilienței Europei la schimbările climatice. Strategia UE propune o abordare coerentă prin completarea acțiunilor întreprinse de statele membre, susținerea unei mai bune coordonări între acestea prin promovarea schimbului liber de informații și prin asigurarea transpunerii aspectelor legate de adaptarea la modificările climatice în toate politicile UE relevante. Implementarea strategiei de adaptare la schimbările climatice de către România presupune o serie de acțiuni structurate în cadrul a 3 priorități: Prioritatea 1. Promovarea de acțiuni de către statele membre; Prioritatea 2. Proces decizional bazat pe cunoaștere; Prioritatea 3. Sectoare cheie vulnerabile.
Alături de acestea, se află și o serie de alte reglementări în diferite politici comune. Planul Comisiei Europene include o serie de inițiative legislative și non-legislative care vizează domeniile mediu, schimbări climatice, energie, industrie, transporturi, agricultură, digitalizare și sectorul financiar.
În România, 84 % dintre cetățeni cred că schimbările climatice și consecințele acestora sunt cele mai mari provocări pentru umanitate în secolul XXI, potrivit Sondajului BEI cu privire la climă din 2021-2022.
Într-un raport publicat de Indicele Performanței Climei pe 2021, România se afla pe locul 30, coborând cu 6 poziții față de anul precedent. Raportul, care are 4 indici principali, plasează România pe locul 17 la nivel global în privința emisiilor de gaze cu efect de seră și folosirea eficientă a energiei. În schimb, România înregistrează scoruri slabe la capitolele energie regenerabilă și a politicilor împotriva schimbărilor climatice – locul 35, respectiv 48.
Schimbările climatice au un impact considerabil asupra ecosistemelor, economiei și sănătății oamenilor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
