Ministrul suedez al Educației, Mats Persson, a scris un articol pentru ziarul suedez Expressen în care detaliază modul în care ministerul său va lansa o investigație asupra cazurilor de „cultura anulării” în universitățile suedeze, despre care spune că inhibă libertatea de exprimare și creează un mediu academic „învechit”.
„Dacă realitatea trebuie înțeleasă, anumite cuvinte sau teorii nu pot fi interzise. O cultură a tăcerii și a arătării cu degetul - numită și cultura anulării - creează un mediu academic sărac în spirit și învechit. Voi iniția o revizuire pentru a mapa cât de răspândită este”, a scris Persson, adăugând că o astfel de cultură „amenință capacitatea cercetătorilor individuali de a face evaluări pe baza cunoștințelor și aptitudinilor lor profesionale”.
Universitățile occidentale, văzute cândva ca un bastion pentru libertatea de exprimare, au redus la tăcere din ce în ce mai mult vocile disidente. Ministrul educației spune că universitățile din Suedia riscă extrem de a fi locuri în care dezbaterile deschise și criticile nu mai sunt tolerate.
Riscurile culturii anulării
„O universitate nu este un loc oarecare. Critica, întrebările și discuțiile directe ar trebui să fie ceva obișnuit acolo. Consensul nu este scopul”, a spus el.
El adaugă, de asemenea, că subiectele legate de rasism și sexism trebuie să fie dezbătute deschis pentru a înțelege „cauzele și consecințele” acestora.
„Un alt risc din cultura anulării este acela că cercetarea pe subiecte controversate din punct de vedere politic este neglijată în favoarea unor zone mai confortabile. Cine să cerceteze rasismul sau sexismul dacă riști să fii acuzat că împărtășești ideile pe care studiezi? Avem nevoie și de cunoștințe despre subiectele care pot fi percepute ca fiind sensibile”, scrie el.
Chiar anul trecut, trei academicieni suedezi respectați s-au confruntat cu urmărirea penală, după ce cercetările lor au arătat că majoritatea violurilor sunt comise de imigranți.
Ministrul suedez a mai scris că nu are doar preocupări pentru promovarea unui mediu echitabil pentru stânga și dreapta, ci și pentru studenții religioși.
„Suedia are practic un mediu academic bun. Avem colegii și universități puternice și independente. Astăzi, cercetările au loc și în domenii care pot fi provocatoare atât pentru stânga politică, pentru dreapta, cât și pentru cea religioasă.
Așa ar trebui să fie într-o democrație liberală. Puterea academiei constă în căutarea necondiționată de noi cunoștințe, fără cuvinte interzise sau orbitoare. Întreaga societate va beneficia de ea”, a mai scris el, conform RMX.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
