112. STS: Peste 50% din apelurile la 112 sunt non-urgenţe
Peste 50% din apelurile efectuate în anul 2018 la Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112 sunt non-urgenţe, printre acestea fiind persoane care reclamă că nu pot returna produse la magazine, este aprinsă lumina pe stradă sau vor să afle mersul trenurilor, "campion" fiind un bucureştean care în 10 luni a sunat de peste 21.000 de ori, potrivit unui comunicat de presă al STS.
Potrivit sursei citate, operatorii 112 au preluat în 2018 12.735.836 apeluri, din care 5.748.787, adică 45,1%, au fost urgenţe, iar 6.987.049, reprezentând 54,9%, au fost non-urgenţe. Cazurile au fost transferate către Ambulanţă - 57,8%, Poliţie - 22,4%, ISU-SMURD - 16,2%, Jandarmi - 3,4%, sau alte agenţii - 0,2%. "Din totalul apelurilor primite la numărul unic de urgenţă, 54,9% dintre apeluri au fost pentru situaţii non-urgente. Cele mai mari procente au fost înregistrate în Mureş (68,1%), Covasna (65,8%), Vrancea (64,1%), Gorj (64,1%), Călăraşi (63,6%) şi Argeş (63,5%). În Bucureşti, 45,1% din totalul apelurilor au fost non-urgente. Potrivit datelor statistice, reiese o medie zilnică de peste 18.000 de apeluri non-urgente", precizează sursa citată.
Cauza celor mai multe apeluri greşite
Din numărul total al apelurilor non-urgente, cea mai semnificativă situaţie este cea denumită "pocketdialing", 63%, ceea ce reprezintă două treimi din totalul non-urgenţelor. Acestea sunt apeluri involuntare, făcute de cei care fie apelează din greşeală numărul de urgenţă, fie uită să îşi blocheze telefonul, ca urmare numărul 112 este apelat neintenţionat.
"Preluarea apelurilor la numărul unic de urgenţă poate fi îngreunată de procesarea apelurilor făcute neintenţionat la numărul de urgenţă. Câteva exemple: un telefon introdus în buzunar sau aruncat în poşetă, fără a fi blocată tastatura acestuia. Procedura prevede clar că, în astfel de situaţii, operatorii 112 sunt obligaţi să asculte apelul preluat timp de 15-20 de secunde, chiar dacă de la celălalt capăt al firului nu se aude niciun sunet, apoi să reapeleze de două ori numărul de pe care s-a efectuat apelul. Pentru un astfel de apel involuntar şi care nu este efectiv o urgenţă reală se pierd timp, resurse - vitale în alte cazuri, unde poate fi vorba despre diferenţa între viaţă şi moarte. Cele mai mari procente de apeluri involuntare se înregistrează în judeţele Dâmboviţa, Teleorman, Mehedinţi, Argeş şi Covasna", se arată în comunicat.
Pentru ce motive mai sună românii
O treime dintre apelurile non urgente sunt făcute de persoane care solicită diferite informaţii care nu sunt de competenţa Serviciului 112. "Câteva exemple de astfel de cazuri: nu pot returna produse la magazin, este zi şi este aprinsă lumina pe stradă, doresc să îşi încarce cartela telefonică, vor să afle mersul trenurilor sau cât este ceasul, ce zi este, nu pot cumpăra o singură călătorie la metrou. Sunt doar câteva exemple de cazuri care nu sunt urgente şi, mai mult decât atât, nu sunt de competenţa Serviciului 112. În această ultimă categorie, cele mai mari procente sunt în Bucureşti, Iaşi, Neamţ, Gorj, Buzău. Un exemplu din categoria apelurilor repetitive: în primele 10 luni din 2018 o persoană din Bucureşti a apelat Serviciul 112 de 21.567 de ori", a mai precizat sursa citată.
Vezi şi: Proiect în domeniul turismului lansat de Guvern
Studiu. Câți români folosesc servicii financiare alternative
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ion Iliescu, lecție pentru ”noua clasă politică”, greu de înțeles de către luzării momentului de Val Vâlcu
