Președintele ungar Janos Ader le-a trimis câte o scrisoare omologilor săi din România, Klaus Iohannis, și Ucraina, Volodimir Zelenski, în care s-a plâns de cantitățile uriașe de sticle de plastic și de alte deșeuri care ajung în Ungaria prin intermediul râurilor Tisa și Someș.
În scrisori este precizat că inundațiile recente au adus peste graniță deșeuri care sunt periculoase din punct de vedere epidemiologic și care au impact asupra pescuitului, turismului, a faunei și florei.
Aici vine marea întrebare, spune jurnalistul Val Vâlcu: cum poate spera o societate, care nu este în stare să stopeze contaminarea cu sticle de plastic, care au între 25 și 40 cm, să reușească să oprească niște particule extrem de mici?
Sistemul românesc nu este în stare să facă ordine și să-l amendeze pe cel care aruncă sticlele de plastic pe câmp sau în apă. În aceste condiții, nu are cum să oprească un virus care se transmite prin picături nanometrice.
De asemenea, mai sunt și interesele firmelor care vând băuturi. Blochează orice încercare de a pune un preț pe sticle astfel încât omul să vrea să le ducă la reciclare. De ce au interese? Pentru că le-ar scădea vânzările. Dacă ambalajul ar costa doi lei, omul ar fugi, după ce a băut suc, să ducă sticla pentru a-și lua banii. Dar firmele nu doresc acest lucru și au inventat tot felul de chichițe.
Dacă s-ar pune preț pe sticla de băutură alcoolică sau carbogazoasă, oamenii nu ar mai arunca-o în lacul de acumulare. Și cetățenii care locuiesc în mediul rural s-ar duc la centrele de reciclare...
Dar în acest context în care nu poți face să se respecte regulile... este greu de crezut că se va schimba ceva.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
