Ţările membre ale Uniunii Europene se pot baza de acum pe noul pact al celor 27 de state ale blocului comunitar pentru a împiedica instrumentalizarea migranţilor de către ţările vecine, potrivit unui raport al...

"În loc să pedepsească refugiaţii care sunt exploataţi în scopuri politice, statele membre ale Uniunii Europene ar trebui să-şi direcţioneze măsurile împotriva actorilor ostili", a apreciat directoarea FRA, Sirpa Rautio.

Această agenţie a UE cu sediul la Viena, în Austria, se concentrează asupra modului în care UE trebuie să gestioneze afluxul de migranţi instrumentalizat de către guverne care vor să destabilizeze blocul comunitar.

Statele, subliniază responsabila FRA, au obligaţia de a înregistra cererile, iar fiecare caz trebuie tratat individual şi să se ţină seama de persoanele cu nevoi speciale.

Potrivit FRA, "migranţii nu conştientizează adeseori că sunt utilizaţi", iar UE dispune de mijloacele necesare pentru a combate această "ameninţare hibridă" datorită legislaţiei cu care s-a dotat.

În virtutea noii baze legale, "pot fi restricţionate vizele pentru persoanele provenind din ţările care orchestrează această migraţie" sau "pot fi revocate licenţele companiilor de transport" prea permisive.

Noua legislaţie trebuie "aplicată eficient" şi "în câteva săptămâni de la" returnarea solicitanţilor de azil respinşi pentru a face ineficientă presiunea politică respectivă.

Pactul privind migraţia şi azilul, care va intra în vigoare la mijlocul anului 2026, ar trebui să permită accelerarea procedurilor.

"Aceasta este esenţial pentru credibilitatea sistemului de azil al UE", apreciază agenţia, potrivit căreia, în prezent, mai puţin de 20% din deciziile de expulzare sunt urmate de efect în cadrul blocului.

FRA consideră că drepturile fundamentale sunt puse în pericol de "militarizarea" crescândă a frontierelor externe ale UE, de gestionarea protejării acestora, ce intră în competenţa exclusivă a statelor, şi face un bilanţ sever al modului în care Cei 27 au gestionat crizele recente.

Polonia, de exemplu, a adoptat anul trecut o legislaţie care permite soldaţilor şi poliţiştilor să utilizezee armele de foc la frontieră.

În Grecia, 103 imigranţi ilegali au fost condamnaţi la închisoare după ce au fost incitaţi de Turcia să treacă graniţa în 2020. Procedurile au vizat "minori neînsoţiţi" şi au dus la "separarea familiilor".

Starea de urgenţă este aplicată în continuare în Lituania, după ce Belarus a orchestrat un aflux de persoane din Africa şi Orientul Mijlociu la sfârşitul anului 2021.

Legislaţia din această ţară baltică interzice migranţilor ilegali să depună o cerere de azil, iar plasarea automată a acestora în detenţie încalcă legislaţia europeană, conform unei hotărâri din 2022 a Curţii de Justiţie a UE.

În 2023 şi 2024, 60 de persoane au murit de-a lungul frontierei UE cu Belarus, în special din cauza hipotermiei, în timp ce ONG-urile care ajutau migranţii "au făcut obiectul unor intimidări din partea autorităţilor".

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News