În timp ce președintele Chinei, Xi Jinping, sosea în Serbia pentru a doua etapă a turneului său european, autoritățile de pe întregul continent se confruntau cu un val de cazuri legate de spionajul chinezesc.
Între timp, marți, premierul britanic Rishi Sunak a dezvăluit că un „actor răuvoitor” a compromis registrele de salarizare ale armatei britanice, iar rapoartele au arătat cu degetul spre China.
Într-un caz, trei cetățeni germani au fost arestați sub suspiciunea de a fi aranjat transferul de informații despre tehnologii sensibile către China. Într-un alt caz, un bărbat pe nume Jian G, care lucra pentru un membru german de extremă dreapta din Parlamentul European, a fost arestat sub suspiciunea de spionaj. Maximilian Krah, europarlamentarul din partea Alternativei pentru Germania (AfD) pentru care a lucrat Jian G, a negat orice infracțiune personală.
În Belgia, autoritățile au deschis în ianuarie o anchetă penală în cazul politicianului de extremă dreapta Frank Creyelman, după ce o investigație a Financial Times, Der Spiegel și Le Monde a susținut că acesta a fost folosit ca agent al serviciilor secrete chineze timp de mai mulți ani.
Schimbare de dispoziție în Europa
Experții spun că recenta creștere a numărului de arestări și investigații reflectă o schimbare de dispoziție în Europa față de amenințările chinezești.
„O mare parte din această activitate există de ceva vreme”, a declarat Martin Thorley, analist senior la Global Initiative against Transnational Organized Crime. „Țările au fost forțate acum să se confrunte cu ea, în ciuda naturii neplăcute a faptului că trebuie să se ocupe de acest lucru în același timp cu faptul că au dependențe de piață, legături cu lanțul de aprovizionare etc. în China. Acest lucru este prezent de ceva timp și a fost lăsat prea mult timp”, a mai spus Thorley.
Roderich Kiesewetter, deputat german și fost ofițer de armată, a declarat că serviciile secrete germane au avertizat de „câțiva ani” cu privire la amenințarea din partea Chinei, dar „avertismentul a fost... intenționat neauzit”.
El a precizat că recentele arestări din Germania ar fi trimis un „semnal mai puternic” dacă ar fi fost anunțate înainte ca Olaf Scholz să meargă la Beijing în aprilie. În schimb, acestea au fost făcute publice la câteva zile după întoarcerea lui Scholz în Germania.
Există, de asemenea, preocupări legate de faptul că ritmul operațiunilor de influență chineză în Europa - prin spionaj tradițional și activități mai „grizonate”, cum ar fi traficul de influență și represiunea transnațională - s-a intensificat, deoarece atitudinile față de China s-au înăsprit în ultimii ani.
„Complexitatea relației dintre Europa și China"
Nigel Inkster, fostul adjunct al șefului MI6 (n.r. serviciul secret britanic), spune că Europa s-a concentrat mai mult asupra amenințării reprezentate de activitățile de informații chinezești începând cu 2019. „Complexitatea relației dintre Europa și China este de așa natură încât pare să fie aproape inevitabil să asistăm la o creștere a activității chinezești, atât a spionajului direct, cât și a operațiunilor de influență”, a spus el.
China a respins acuzațiile de spionaj ca fiind „calomnii rău intenționate”.
Inkster a declarat că protestele pro-democrație din Hong Kong, dezvăluirile privind abuzurile asupra drepturilor omului din Xinjiang, sprijinul acordat de China Rusiei în războiul din Ucraina și îngrijorările legate de comportamentul economic al Chinei au acutizat atenția agențiilor europene asupra eforturilor serviciilor de informații chineze.
Experții spun că spionii chinezi au trei priorități principale: să modeleze tendințele politice și economice în conformitate cu interesele Chinei, să adune informații despre industrii sensibile și să monitorizeze populațiile din diaspora, în special grupurile minoritare, cum ar fi tibetanii, uigurii și cetățenii din Hong Kong.
Când vine vorba de cetățenii de peste hotare, spionii chinezi au mai multe obiective, spune Thorley. „Pentru a descuraja criticile, pentru a curta persoane acolo unde ar putea fi avantajos, pentru a aduna informații. Rezultatul este că multe grupuri din diaspora se confruntă cu o dublă amenințare de xenofobie atunci când relațiile cu China se deteriorează, precum și cu un risc ridicat de a fi vizate de autoritățile statului-partid chinez.”
Kiesewetter consideră că țintirea grupurilor din diaspora este, de asemenea, menită să le facă să se simtă „nesigure” și să răspândească mesajul că Germania nu poate proteja oamenii de pe teritoriul ei.
Obiectivele Chinei
Obiectivele Chinei au fost „nuanțate și strategice”, a declarat Inkster. „Ele nu au ca scop distrugerea pentru propriul caz. Dacă există haos, China va căuta să profite de el. Acesta este un lucru diferit de crearea efectivă a haosului”, a adăugat acesta.
În mod tradițional, se înțelege că operațiunile de informații ale Chinei sunt gestionate de Ministerul Securității de Stat (MSS), care combină colectarea de informații, serviciile de securitate și poliția secretă. Acesta a fost descris ca fiind o combinație între FBI și CIA.
În ultimele luni, MSS a devenit din ce în ce mai vocal cu privire la activitățile sale. Anul trecut, agenția și-a lansat propriul cont WeChat, făcând publice eforturile sale de a elimina spionii și teroriștii. În ianuarie, a acuzat MI6 că a recrutat un consultant străin pentru a spiona China.
Dar, notează Thorley, există, de asemenea, o „rețea latentă” de companii și organizații private din Marea Britanie care lucrează pentru a promova interesele partidului comunist chinez. „Acestea nu sunt microgestionate... totuși, dacă partidul vrea, trage de lesă și obține ceea ce vrea”, a mai declarat Thorley.
Acest lucru evidențiază faptul că „China operează în mod asimetric”, potrivit lui Sari Arho Havrén, cercetător asociat la Royal United Services Institute. „Complexitatea este destul de dificil de detectat, deoarece nu putem egala cu adevărat magnitudinea resurselor pe care China le investește”, a spus Havrén, conform The Guardian.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
