În diserţia ţinută cu acest prilej, Cîmpeanu a făcut un scurt istoric al învăţământului agronomic şi horticol din România subliniind că, în urmă cu 183 de ani, Gheorghe Asachi ţinea la Iaşi primele cursuri din domeniul învăţământului agricol, iar în acest moment învăţământul superior agronomic merită toată atenţia celor conduc universităţile din România.
"Dacă vorbim de programele de licenţă din domeniul horticulturii, sunt 20 de programe care funcţionează într-un număr de nouă universităţi, iar la nivel de master avem 25 de programe în şapte universităţi. Domeniul de doctorat horticultură funcţionează în cinci universităţi. Dintr-un număr de 210 şcoli doctorale din România, doar cinci au domeniul de doctorat horticultură. În total, în România avem, în acest moment, 19.143 de doctoranzi din care 69 sunt în universităţile private. Cei 19.143 de doctoranzi înseamnă un procent de 3% din numărul studenţilor din România, care este în jur 530.000, ceea ce ne situează într-o poziţie medie cu privire la raportul doctoranzi per număr total de studenţi (sunt ţări în Europa unde acest raport de 13%) şi spun acest lucru apropo de percepţia publică referitoare la ponderea doctoranzilor în România", a spus Cîmpeanu.
Acesta a subliniat că, din cei 19.143 de doctoranzi din România, doar 158 sunt doctoranzi în domeniul horticulturii în cele cinci şcoli doctorale din Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara şi Craiova.
[citeste si]
"Cred că orice om de bun-simţ îşi dă seama de importanţa horticulturii în dezvoltarea României şi importanţa pregătirii pe toate cele trei paliere în domeniul horticulturii", a spus preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor, care a subliniat că rectorii Universităţilor de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din cele cinci municipii au decis ca din Consorţiul USAMV-urilor să facă parte şi facultăţile de agricultură şi horticultură din ţară.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
