Biserica Ortodoxă cinsteşte, pe 15 august, Adormirea Maicii Domnului, cel mai de seamă eveniment religios al anului, din grupul sărbătorilor care o preaslăvesc pe Sfânta Fecioară Maria.
În ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului este celebrată şi Ziua Marinei, pentru că Maica Domnului este protectoarea marinarilor .
În tradiţia populară, Maica Domnului este ocrotitoarea familiei, şi a naşterii pruncilor sănătoşi. În ziua marelui praznic, icoana Maicii Domnului, prezentă în casele românilor, se împodobeşte cu flori pentru ca norocul să nu părăsească acea familie.
În familiile care au fete de măritat, icoana Fecioarei Maria este împodobită cu flori de busuioc pentru ca tinerele să aibă noroc în dragoste.
În această zi, se culege năvalnicul, o plantă care creşte în păduri, în locuri ascunse, cunoscute doar de femeile vârstnice.
În ziua praznicului, planta aceasta este dăruită fetelor pentru a avea noroc să se căsătorească cu un băiat gospodar şi iubitor.
De asemenea, acum se adună ultimele flori care sunt renumite ca leacuri pentru bolile grave.
În cazul în care se întâmplă ca în apropierea acestei sărbători să înflorească trandafirii – acest lucru este interpretat în tradiția populară drept semn că ne așteaptă o toamnă lungă și frumoasă.
SFANTA MARIA MARE, ADORMIREA MAICII DOMNULUI. În această zi nu se spune La mulți ani!
Este o zi în care Preasfinta Născătoare de Dumnezeu s-a ridicat cu trupul la ceruri. De Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului se pomenesc doar morții. În Muntenia și Oltenia s-a încetățenit obiceiul de a se sărbători și onomastica, fapt ce nu este agreat de Biserică. Pentru cei mai mulți, onomastica se sărbătorește pe 8 septembrie, atunci când Biserica sărbătorește Nașterea Maicii Domnului.
În calendarul popular, ziua marchează trecere de la vară spre toamnă. Tot de Sfânta Maria, bărbații trebuie să schimbe pălăria cu căciula, care trebuie purtată până pe 23 aprilie, de Sângeorz, iar cei care mai erau văzuți cu pălarie după sărbătoarea din 15 august sunt ironizați. De asemenea, de Sfânta Maria se interzice scăldatul în apa râurilor, din cauză că a fost spurcată de cerb, de acum fiind interzis și dormitul pe prispă.
În dimineaţa praznicului, gospodina casei duce la biserică fructe: struguri şi prune, pentru a fi slujite de preot. După slujba închinată praznicului, ofrandele acestea se dau de pomană pentru sufletul rudelor plecate în eternitate.
Pentru sporul casei
La sate, femeile care descântă, vor „lega" ciocul păsărilor ca acestea să nu distrugă recolta.
Tot acum, în Sudul ţării se mai tocmesc şi acum pândarii, paznicii care păzesc viile, pentru ca recolta de struguri să nu fie prădată de hoţi şi gospodarii să se bucure de recoltă.
Începe sezonul nunţilor
În ziua de 16 august se deschise sezonul nunţilor, care se încheie la 14 noiembrie. În acest interval, se desfăşoară târguri şi iarmaroace de toamnă şi praznice de pomenire a celor trecuţi la viaţa veşnică.
În această zi, creştinii se roagă intens pentru împlinirea unei dorinţe, ştiut fiind că Fiul Maicii Domnului împlineşte, mai ales în această zi, orice dorinţă celui care se roagă.
În tradiţia populară, în intervalul 14-16 august, femeile însărcinate respectă o datină numită „cercurile Maicii Domnului". În aceste zile, pentru ca Maica Domnului să le ajute şi să le protejeze să nască fără probleme prunci sănătoşi, viitoarele mame nu lucrează.
Prin tradiţie, datina este respectată cu sfinţenie în Moldova, unde s-a constatat că în această zonă geografică se nasc mulţi copii.
În credinţa populară, Maica Domnului protejează întrega familie şi menţine armonia şi sporul casei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
