EXCLUSIV  Șapte proiecte majore la ANM. Elena Mateescu, despre Centrul Agrometeorologic: România deschide un drum

FOTO Crișan Andreescu / DCNews
FOTO Crișan Andreescu / DCNews

Elena Mateescu, director general ANM, a fost prezentă la conferința „Schimbările climatice, prioritate zero la nivel european. Ce face România?”, organizată de DC News. Elena Mateescu a prezentat obiectivele pe care ANM și le-a asumat până la data de 31 decembrie 2023.

„Pentru că rolul Administrației Naționale de Meteorologie este să monitorizeze, să elaboreze avertizări și prognoze meteorologice, avem un proiect în implementare. Contractul a fost semnat cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în mai 2022, cu 7 obiective foarte importante: (1) modernizarea rețelei de radare meteorologice cu 7 radare noi Doppler, dual-polarimetrice, în bandă S; (2) modernizarea rețelei de detecție a fulgerelor; (3) modernizarea infrastructurii de comunicații și îmbunătățirea performanțelor sistemului informatic al ANM; (4) extinderea modernității rețelei naționale de stații meteorologice automate; (5) sistem de recepție, prelucrare, vizualizare, arhivare și diseminare a datelor de la sateliții meteorologici și de supraveghere a atmosferei; (6) sistem de recepție, prelucrare, arhivare și diseminare a datelor de la sateliții Copernicus Sentinel-1, Sentinel-2, Sentinel-3 și Sentinel-5P de tip capabil să asigure înregistrări ale zonelor afectate de dezastre sau situații de criză pe teritoriul național; (7) Centrul Agrometeorologic pentru Regiunea VI-Europa din cadrul Organizației Meteorologice Mondiale.”, a precizat Elena Mateescu.

„În acest moment, suntem în perioada de evaluare tehnică a ofertelor depuse pentru toate cele 7 obiective, pentru că trebuie să le implementăm până la 31 decembrie 2023. Mulțumesc echipei care lucrează la implementarea acestor. Este foarte greu, desfășurăm și activitate operativă simultan cu ceea ce înseamnă nevoia de a ne moderniza și a beneficia de fondurile europene.”

„Reperul clădirii (n.r. Centrului Agrometeorologic) este acela de „clădire verde-smart green”, care va asigura schimbul de informații și realizarea de produse pentru fermierii din România și din Europa. Este foarte important acest lucru, pentru că astfel rămânem în elita meteorologiei și agrometeorologiei internaționale și România deschide un drum, realizând primul centru de acest fel, din lume.”, a mai spus directorul ANM.

Context și tematica eveniment „Schimbările climatice, prioritate zero la nivel european. Ce face România?”


17 IUNIE 2022, de Ziua Mondială pentru Combaterea Deșertificării: Deșertificarea și ziua secetei 2022, este tema din acest an a conferinței anuale organizate de Convenția Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării în țările afectate grav de secetă

Schimbările climatice și degradarea mediului sunt o amenințare existențială pentru Europa și pentru întreaga lume.

Uniunea Europeană a adoptat o strategie pe termen lung, compusă din Pactul ecologic european și Legea climei. Ultima transpune în lege obiectivul stabilit de prima, astfel încât statele membre să poată deveni neutre din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050. În cadrul Strategiei UE privind adaptarea la schimbările climatice se urmărește creșterea rezilienței Europei la schimbările climatice. Strategia UE propune o abordare coerentă prin completarea acțiunilor întreprinse de statele membre, susținerea unei mai bune coordonări între acestea prin promovarea schimbului liber de informații și prin asigurarea transpunerii aspectelor legate de adaptarea la modificările climatice în toate politicile UE relevante. Implementarea strategiei de adaptare la schimbările climatice de către România presupune o serie de acțiuni structurate în cadrul a 3 priorități: Prioritatea 1. Promovarea de acțiuni de către statele membre; Prioritatea 2. Proces decizional bazat pe cunoaștere; Prioritatea 3. Sectoare cheie vulnerabile.

Alături de acestea, se află și o serie de alte reglementări în diferite politici comune. Planul Comisiei Europene include o serie de inițiative legislative și non-legislative care vizează domeniile mediu, schimbări climatice, energie, industrie, transporturi, agricultură, digitalizare și sectorul financiar.

În România, 84 % dintre cetățeni cred că schimbările climatice și consecințele acestora sunt cele mai mari provocări pentru umanitate în secolul XXI, potrivit Sondajului BEI cu privire la climă din 2021-2022.

Într-un raport publicat de Indicele Performanței Climei pe 2021, România se afla pe locul 30, coborând cu 6 poziții față de anul precedent. Raportul, care are 4 indici principali, plasează România pe locul 17 la nivel global în privința emisiilor de gaze cu efect de seră și folosirea eficientă a energiei. În schimb, România înregistrează scoruri slabe la capitolele energie regenerabilă și a politicilor împotriva schimbărilor climatice – locul 35, respectiv 48.

Schimbările climatice au un impact considerabil asupra ecosistemelor, economiei și sănătății oamenilor.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri

DC Media Group Audience

Copyright 2024 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


cloudnxt3
YesMy - smt4.3.1
pixel