În lunea Săptămânii Mari se scoate totul la aerisit, se lipesc şi se văruiesc casele iar mobilierul este spălat şi reparat. Până miercuri, inclusiv, sunt permise muncile în câmp. După această zi, bărbaţii trebăluiesc pe lângă casă, ajutându-şi nevestele la treburile gospodăreşti.
În Joia Mare, dată limită slujbelor speciale dedicate morţilor, fiecare familie duce la biserică colaci, prescuri, vin, miere de albine şi fructe pentru a fi sfinţite şi împărţite, apoi, de sufletul morţilor, parte preotului, parte sătenilor aflaţi la biserică, în cimitir sau pe la casele lor.
Până la Joia Mare, femeile se străduiau să termine torsul de frica Joimăriţei care, în imaginarul popular era o femeie cu o înfăţişare fioroasă ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de măritat. Joia Mare este ziua în care, de regulă, se prepară cele mai importante copturi pascale: pasca,cozonacii cu mac şi nucă şi babele coapte în forme speciale de ceramică. P
Ultima vineri din Postul Mare este numită în Bucovina Vinerea Paştilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă sau Vinerea Mare. Conform tradiţiei creştine, este, ziua în care Iisus a fost răstignit şi a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul pactului strămoşesc. Din această cauză Vinerea Mare este zi de post negru.
În Vinerea Mare este interzis a se face copturi. Există credinţa că dacă cineva se încumeta a coace în această zi face mare păcat iar coptura nu este mâncată nici măcar de peşti.
Vezi și: Săptămâna Patimilor - Marțea Mare: Ce nu ai voie să faci. Singurul lucru interzis
Sâmbătă Mare este ultima zi de pregătire a Paştilor, când femeile trebuie să pregătească marea majoritate a mâncărilor, să deretice prin încăperi şi să facă ultimele retuşuri la hainele noi pe care urmau să le îmbrace în zilele de Paşti. De obicei, în Sâmbăta Mare are loc şi sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc mâncări tradiţionale: drobul, numit în Bucovina cighir, friptură şi borşul de miel.
Sâmbătă seara fiecare gospodină îşi pregăteşte cu grijă coşul ce urmează a fi dus la biserică, pentru sfinţire. În el aşterne un ştergar curat şi aşează o lumânare albă, apoi ouă roşii, pască, cozonac, ouă încondeiate, o bucată de slănină, muşchi de porc, şuncă special preparată, zahăr, făină, salată de hrean cu sfeclă roşie fiartă, sare, câţiva căţei de usturoi, o ramură de busuioc, un fir-două de beabăn (numit brebanoc sau bărbănoc), cârnaţi, un miel din aluat copt într-o formă specială. Totul se acoperă cu cel mai frumos ştergar pe care îl are gospodina, semn de preţuire a sărbătorii pascale dar şi de mândrie personală.
Săptămâna Mare. Când nu se spală
Zilele în care nu se spală în Săptămâna Mare sunt Miercurea Mare şi Vinerea Mare. În rest, în zilele de luni, marţi şi joi se pot spăla rufe fără probleme. În primele 3 zile din Săptămâna Mare sunt permise muncile grele pentru cei din mediul rural, dar Joi şi Vineri ar fi bine că toată lumea să se ajute la treburile gospodăreşti.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
