Medicul Mihai Craiu atrage atenția cu privire la riscurile la care sunt expuși copiii nevaccinați împotriva rujeolei, în contextul în care România a declarat în urmă cu mai bine de două luni stare de epidemie cu rujeolă, iar la cea mai recentă raportare a Institutului Național pentru Sănătate Publică au fost confirmate 5.200 de cazuri.
”Este cunoscut faptul că unele maladii produse de virusuri pot produce leziuni neurologice grave. Convulsii, comă sau paralizii pot fi întâlnite la unii copii care evoluează sever, în scenariul unei infecții cu virus gripal, în poliomielită sau în rujeolă.
Avem dovada tristă a deceselor recente, survenite la unii din copiii care au dezvoltat encefalită, în cadrul epidemiei actuale de rujeolă.
Ce nu se cunoaștea cu exactitate până la publicarea articolului din Nature la care voi face referire (Balint, E., Feng, E., Giles, E.C. et al. Bystander activated CD8+ T cells mediate neuropathology during viral infection via antigen-independent cytotoxicity. Nat Commun 15, 896 (2024)) este mecanismul prin care apăreau aceste complicații.
Studiile anterioare au dovedit că în unele cazuri severitatea bolii nu are legătură directă cu mărimea invaziei Sistemului Nervos Central (SNC) adică cu numărul de virusuri existente dincolo de granița ce separă creierul de sângele care îl irigă (bariera hemato-encefalică).
Pentru pacienții infectați cu unele virusuri, cum ar fi ZIKA sau SARS-CoV-2, în cazul cărora au fost observate manifestări neurologice foarte severe în ultimii ani, nu au fost descoperite dovezi clare are unor legături între severitatea bolii virale și severitatea complicațiilor neurologice. Iar în cazul Sclerozei Multiple asociată cu virusul Epstein-Barr nu au fost identificate dovezi ale infecției SNC cu acest virus”, a scris medicul Mihai Craiu pe contul de Facebook.
În baza articolului citat, medicul afirmă că ”în unele maladii virale este de vină un răspuns imun al gazdei infectate cu aceste virusuri și nu virusul în sine.
Unele celule imune, numite limfocite T CD8+, pot să se comporte ca un terorist.
Adică să fie activate în timpul unui proces inflamator situat la distanță de SNC. Ca o bombă cu ceas, controlată cu un declanșator activat de un telefon mobil.
Cu alte cuvinte, unele complicații neurologice grave apar din cauza răspunsului organismului nostru și nu din cauza virusului în sine”, a mai scris Mihai Craiu.
Mihai Craiu: ”Ne comportăm diferit din punct de vedere imunologic”
”Plecând de la aceste dovezi experimentale vom înțelege mai bine de ce ne comportăm diferit în fața unor procese inflamatorii similare (boală virală, vaccinare, intoxicații, reacții adverse medicamentoase).
Pur și simplu suntem diferiți din naștere și ne comportăm diferit din punct de vedere imunologic. Sistemul imun (ca și memoria sau abilitățile de învățare) are caracteristici individuale și se manifestă uneori greșit.
La fel ca la școală, unii elevi sunt premianți și alții rămân restanțieri. Nu la toți copiii sistemul imun este înțelept și cumpătat... uneori este isteric și violent.
Iar în situații de conflict (cum sunt bolile acute, vaccinările, reacțiile alergice, stressul, etc) aceste diferențe devin foarte evidente.
Cum spuneam această dovadă ar putea să explice și diferențele de răspuns în fața vaccinării. Și posibilele efecte adverse...
Uneori este de vină gazda și nu musafirul...”, a mai scris mediul, adăugând că INSP a raportat peste 5.200 de cazuri de rujeolă, fapt ce necesită prudență din partea părinților.
”Discutați cu medicul dvs de familie despre acțiunile necesare, dacă aveți un copil de 8 luni sau mai mare, mai ales dacă ați amânat vaccinarea ROR”, a concluzionat medicul Mihai Craiu.
Potrivit INSP, vaccinul ROR, care este inclus în calendarul național de vaccinare, se administrează la vârsta de 12 luni, cu prima doză, iar la vârsta de 5 ani se administrează cea de-a doua doză.
Citește și: Alexandru Rafila, precizări legate de epidemia de rujeolă: ”Boala omoară la distanță”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
