Europarlamentarul PMP Eugen Tomac anunţase acest lucru încă de marţi, 7 martie, (VEZI AICI) însă lucrurile se mai puteau schimba în urma reuniunii de miercuri a Comitetului reprezentanţilor permanenţi pe lângă Uniunea Europeană (COREPER), când agenda provizorie a JAI ar mai fi putut suferi schimbări. Acest lucru nu s-a întâmplat, însă.
Despre ce se va vorbi la JAI
Astfel, potrivit website-ului Consiliului UE, agenda include, la secţiunea activităţilor fără caracter legislativ, 'Situaţia generală a spaţiului Schengen' (Funcţionarea spaţiului Schengen şi viitorul politicii privind vizele) şi 'Intrarea în funcţiune a Sistemului de Informaţii Schengen (SIS) consolidat', nu însă şi aderarea României şi a Bulgariei la Schengen.
Reuniunea de joi este prima oficială a Consiliului JAI după cea din decembrie când România şi Bulgaria au înregistrat un eşec, în Schengen fiind acceptată doar Croaţia. În cazul României şi al Bulgariei nu a existat unanimitate, deşi cele două ţări au îndeplinit toate condiţiile tehnice necesare, lucru recunoscut de Comisia Europeană încă din 2011, inclusiv în urma evaluărilor făcute de experţii europeni. Opoziţia a venit din partea Austriei şi a Olandei, aceasta din urmă precizând că Bulgaria nu este deocamdată pregătită pentru a intra în Schengen.
Victor Negrescu crede că lipsa subiectului de pe agendă îngreunează aderarea României în 2023
În opinia eurodeputatului Victor Negrescu (S&D), absenţa extinderii Schengen de pe ordinea de zi a Consiliului JAI de joi şi vineri îngreunează procesul de relansare a dezbaterii despre aderarea la spaţiul Schengen în cursul acestui an, fiind necesară o nouă strategie pentru atingerea acestui obiectiv pentru ţara noastră până la alegerile europarlamentare din 2024.
De partea sa, europarlamentarul Dragoş Tudorache (Renew Europe) este de părere că România ar trebui să aibă o strategie împreună cu Bulgaria în vederea aderării la spaţiul Schengen, fiind în acelaşi timp extrem de important să nu rămână ancorată în logica în care atât cât timp nu se închide dosarul migraţiei nu poate discuta subiectul Schengen. El consideră că principala strategie a României trebuie să fie aceea de a convinge Olanda să lucreze pe un scenariu în care România şi Bulgaria împreună să obţină un calendar şi paşi concreţi pentru a ajunge la decizia dorită.
Principalul subiect de pe ordinea de azi a miniştrilor de interne din UE este reprezentat de dimensiunile internă şi externă ale migraţiei şi azilului, în urma Consiliului European din 9 februarie consacrat acestui subiect. Dezbaterea pe acest subiect va include punerea în aplicare a foii de parcurs privind Regulamentul Dublin şi implicarea efectivă a Uniunii Europene la frontierele externe, inclusiv în ceea ce priveşte operaţiunile desfăşurate de entităţi private.
În cadrul 'Consiliului Schengen', miniştrii afacerilor interne din ţările membre vor discuta despre viitorul politicii în domeniul vizelor. Preşedinţia suedeză a Consiliului UE şi Comisia Europeană vor informa miniştrii cu privire la situaţia generală a spaţiului Schengen şi la punerea în aplicare a acţiunilor prioritare definite de Consiliu în iunie 2022.
Va avea loc şi un schimb de opinii cu privire la punerea în aplicare a interoperabilităţii, în special în ceea ce priveşte începerea funcţionării sistemului de intrare/ieşire. De asemenea, miniştrii vor lua act de intrarea în funcţiune a Sistemului de Informaţii Schengen (SIS) consolidat, devenit operaţional la 7 martie.
Un alt subiect de pe agenda miniştrilor de interne va fi situaţia actuală a dialogului privind securitatea internă cu Ucraina şi despre cooperarea în domeniul justiţiei şi afacerilor interne/politicii de securitate şi apărare comune în legătură cu războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
Pe de altă parte, Comisia Europeană va informa miniştrii de interne europeni cu privire la activitatea Centrului de sprijin al UE pentru securitatea internă şi gestionarea frontierelor din Republica Moldova.
A doua zi a Consiliului JAI, vineri, este rezervată secţiunii justiţie şi cuprinde pe ordinea de zi adoptarea de concluzii privind Carta drepturilor fundamentale a UE şi spaţiul civic, un schimb de opinii despre combaterea rasismului şi a antisemitismului, evaluarea situaţiei actuale privind răspunsurile judiciare şi lupta împotriva impunităţii în ceea ce priveşte crimele săvârşite în legătură cu agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei şi o discuţie despre ameninţarea pe care o reprezintă pentru societăţile europene infracţionalitatea organizată în domeniul traficului de droguri, scrie Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
