România, în grupul țărilor care se opun creării procurorului european

Luni a fost data limită până la care țările Uniunii Europene puteau ridica obiecții cu privire la crearea unui procuror public european. Majoritatea statelor UE au aprobat indirect proiectul prin tăcerea lor, în timp ce un grup de 11, din care face parte și România, s-a opus.

Parlamentele statelor membre au avut dead-line până luni la miezul nopții să-și spună nemulțumirile cu privire la instituția construită să combată frauda împotriva bugetului UE. "O majoritate clară de state membre nu au avut nicio obiecție, pesemne că se vor număra printre participanții probabili la proiectul procurorului public european", spune Mina Andreeva, un purtător de cuvânt al comisarului European pentru Justiție, citată de EuObserver.

Este nevoie de un minim de nouă state pentru a deschide instituția. După depășirea termenului limită, reiese că 17 țări susțin tacit proiectul, în timp ce 11 state se opun.

Parlamentele din Cipru, Cehia, Franța, Ungaria, Irlanda, Malta, Olanda, România, Suedia, Slovenia și Marea Britanie au fost împotrivă.

Andreeva explică faptul că acum, după clarificarea pozițiilor statelor membre, legislatorii europeni vor merge mai departe cu structura anunțată în iulie, precizând că se dorește ca în 2015 să fie înființată.

 Procurorul public european va avea puterea să coordoneze, să acționeze în justiție și să aducă în fața instanței persoane suspectate de fraudarea bugetului UE, în colaborare cu autoritățile țărilor membre. Rolul inițial al structurii, de a combate frauda, ar putea fi extins și în alte zone.

Comisia Europeană estimează că se fură anual aproximativ 500 de milioane din banii europeni.  Un oficial al UE spunea în septembrie că, de fapt, cifra la care se ridică prejudiciul este de ordinul miliardelor de euro.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News