Româna a devenit cea mai vorbită limbă străină din Londra, depășind spaniola și poloneza, potrivit unui studiu. Fenomenul reflectă prezența tot mai puternică a comunității românești în capitala...

Londra devine tot mai mult un oraș multicultural, o capitală a limbilor, iar limba română domină acest peisaj divers. Potrivit unei analize publicate de portalul South West Londoner, româna este cea mai utilizată limbă străină în metropola britanică, depășind chiar spaniola, poloneza și bengaleza.

Conform datelor oficiale din recensământul britanic realizat în 2021, aproape 21% dintre locuitorii Londrei nu folosesc limba engleză ca limbă principală în viața de zi cu zi. Printre aceștia, peste 159.000 de persoane au declarat că vorbesc româna - număr ce reflectă comunitatea românească numeroasă și stabilă din capitala Regatului Unit.

În anumite cartiere - cum ar fi Harrow, Barnet, Waltham Forest, Redbridge, Barking and Dagenham, Havering și Bexley - româna este limba străină cel mai des auzită pe stradă, în magazine sau în mijloacele de transport. Clasamentul continuă cu aproximativ 117.000 de vorbitori de spaniolă, 112.000 de polonezi și peste 101.000 de bengalezi, arată datele citate.

Decizia de a vorbi limba maternă acasă și pe stadă nu este doar una practică, ci și profund personală

Decizia de a vorbi limba maternă acasă și pe stradă nu este doar una practică, ci și profund personală. Motivațiile variază de la familie la familie, iar în unele cazuri, chiar de la un membru la altul. „Este vorba despre modul în care familiile iau decizii cu privire la limbile pe care să le folosească în anumite scopuri,” explică Tony Capstick, profesor asociat în domeniul limbii și migrației la Universitatea din Reading.

„Acest lucru poate influența procesul decizional. Dacă ești migrant de primă generație, probabil ai opinii puternice fie pentru menținerea limbii materne, fie - și acestea sunt mai degrabă modele de integrare asimilaționistă - s-ar putea să-ți dorești ca familia ta să nu folosească limba maternă și să folosească limba dominantă,” mai spune el.

Jean-Christophe, un francez stabilit în Londra, și partenera sa italiană au ales o cale conștientă: să le vorbească fiicelor lor în limbile lor de origine încă de la naștere. Motivația? Dorința de a le transmite cultura și identitatea.

„Suntem o familie franco-italiană, mergem regulat în vacanțe în ambele țări, acestea sunt originile noastre. Fetele trebuie să se poată identifica cu aceste origini și să înțeleagă clar de unde vin", povestește Jean-Christophe.

Bilingvismul sau chiar trilingvismul aduce avantaje cognitive și sociale

Un alt avantaj semnificativ al păstrării limbii materne este păstrarea relației cu bunicii. Pentru copiii acestui cuplu, vorbirea fluentă a francezei și a italienei le permite să comunice firesc cu rudele din țările de origine ale părinților - persoane care nu stăpânesc limba engleză.

Astfel, cele două fete, care au acum 12, respectiv 10 ani, reușesc să se exprime fluent în trei limbi: engleza, limba țării în care s-au născut, dar și franceza și italiana - limbile părinților.

Profesorul Capstick subliniază și alte beneficii. Bilingvismul sau chiar trilingvismul contribuie nu doar la menținerea unor legături emoționale și culturale puternice, ci aduce și avantaje cognitive și sociale importante în dezvoltarea copiilor, potrivit South West Londoner.

CITEȘTE ȘI: Gesturile reci între Emmanuel și Brigitte Macron continuă: Un nou moment stânjenitor surprins în fața regelui Charles (VIDEO)

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News