'Reuşim să resfinţim crucea de pe muntele Caraiman, cruce care a fost înălţată pentru a cinsti memoria militarilor români căzuţi în Primul Război Mondial, aici pe Valea Prahovei, pentru că iniţiativa a aparţinut Consiliului Local din Buşteni şi au vrut ca prin gestul dumnealor să lase pildă generaţiilor viitoare sacrificiul celor aproape 30.000 de soldaţi români care şi-au pierdut viaţa pentru apărarea ţării', a declarat, luni, ministrul Nicolae Ciucă.
El a precizat că efortul de a finaliza acest proiect înaintea zilei Naţionale nu reprezintă altceva decât o datorie de onoare pentru a duce mai departe simţul datoriei şi pilda jertfei soldaţilor din Primul Război Mondial.
'Am demarat formalităţile, în septembrie 2018 ne-am apucat de treabă, trebuia să fie finalizat anul viitor, în iunie, dar pentru a nu lăsa să treacă 100 de ani de când s-a formalizat Marea Unire, am făcut tot ce ne-a stat în putinţă astfel încât înainte de Ziua Naţională, astăzi, de Ziua Sfântului Andrei, să reuşim să avem finalizate lucrările, să avem acest eveniment şi, de asemenea, să avem onoarea să resfinţim monumentul', a mai spus Ciucă.
Ceremonie religioasă și militară
Ceremonia militară şi religioasă a fost organizată, în prezenţa unui sobor de preoţi, a mai multor oficiali, militari din toate unităţile de vânători de munte ale Armatei României, precum şi a primarului oraşului Buşteni, Mircea Corbu, cu ocazia finalizării, cu opt luni înainte de termenul prevăzut, a lucrărilor de restaurare şi reabilitare a monumentului istoric. Lucrările de reabilitare a 'Crucii comemorative a Eroilor români din Primul Război Mondial', monument istoric situat în Munţii Bucegi, la altitudinea de 2.291 m, în apropiere de Vârful Caraiman, au fost contractate de Ministerul Apărări Naţionale, în calitate de administrator legal al monumentului.
Lucrările executate au constat în sablarea tronsoanelor metalice, a soclului şi platformei de acces la monument şi acoperirea anticorozivă a întregii structuri metalice.
De asemenea, au fost finalizate amenajările interioare, au fost montate lămpile electrice şi instalaţiile interioare de iluminat şi a fost realizată instalaţia de ventilaţie în subsol. Pe 14 septembrie, de sărbătoarea Sfintei Cruci, luminile au fost aprinse pentru prima dată pe Cruce după începerea lucrărilor de restaurare. A fost, de asemenea, amenajat un spaţiu tehnic în care au fost amplasate bazine de colectare a apei de ploaie şi un generator ce va permite menţinerea unei temperaturi constante în cele două camere unde au fost amenajate săli de expoziţii.
Monument construit în urmă cu 92 de ani
Astfel, la etaj, prin imagini, este rememorată construcţia monumentului, ce a început în urmă cu 92 de ani, iar la parter este amenajată o expoziţie dedicată Primului Război Mondial, eroilor neamului şi bătăliilor de pe Valea Prahovei. Conform MApN, obiectivul general al proiectului a fost promovarea istoriei şi identităţii naţionale prin conservarea, protejarea şi valorificarea unui monument cultural şi istoric de referinţă pentru România - Crucea comemorativă a Eroilor români din Primul Război Mondial.
Obiectivele specifice au vizat, pe de o parte, restaurarea, reabilitarea, conservarea monumentului şi amenajarea unui spaţiu expoziţional în cadrul monumentului şi, pe de altă parte, creşterea numărului de vizitatori la monument cu minim 6%, în primul an după finalizarea lucrărilor.
Activitatea administrativă s-a desfăşurat pe parcursul a doi ani, 2016 - 2018, interval în care s-au desfăşurat procedurile legale privind transferul Crucii Caraiman de la oraşul Buşteni la MApN, întocmirea documentaţiilor tehnice, întocmirea şi depunerea cererii de finanţare pe fonduri europene, semnarea contractului de finanţare, atribuirea prin licitaţie a contractului de lucrări, obţinerea avizelor legale pentru fiecare etapă.
Când s-au desfășurat lucrările propriu-zise de restaurare
Ulterior parcurgerii numeroşilor paşi procedurali, în toamna anului 2018 a fost semnat contractul de lucrări de restaurare, reabilitare şi conservare a Crucii Caraiman şi de amenajare a spaţiului expoziţional din cadrul acesteia, precizează MApN. Lucrările propriu-zise de restaurare a monumentului s-au desfăşurat pe parcursul a 11 luni, preponderent în perioada caldă, astfel: o lună în anul 2018, 5 luni în anul 2019 (iulie - noiembrie 2019), 5 luni în anul 2020 (iulie - noiembrie 2020).
Proiectul a fost cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Regional 2014 - 2020, Axa prioritară 5, Prioritatea de investiţii 5.1 - Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural.
Valoarea proiectului a fost de 19.159.031,29 lei, dintre care 15.946.043,78 lei reprezintă finanţare din fonduri europene, iar 3.212.987,51 este valoarea cofinanţării proprii pentru cheltuieli eligibile şi neeligibile. Proiectul a fost implementat de Secretariatul general al Ministerului Apărării Naţionale, cu sprijinul Direcţiei domenii şi infrastructuri, mai arată Ministerul Apărării, conform Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
